Coseriu: perspective contemporane

al II-lea congres international "Eugenio Coseriu"
[CoseClus, 23-25 septembrie 2009]

Cel de-al II-lea congres international “Eugenio Coseriu” îsi propune sa continue initiativa colegilor de la Aix en Provence, care au organizat, în urma cu doi ani, COLOCVIUL INTERNATIONAL COSERIU: RÉCEPTIONS CONTEMPORAINES (COSAIX 2007). Întâlnirea de la Aix a demonstrat actualitatea teoriei coseriene, deschiderea analitica si interpretativa a celor trei 'lingvistici' aferente planurilor limbajului, vitalitatea conceptelor filosofice si epistemologice pe care se întemeiaza lingvistica integrala. Colocviul de la Aix a relevat, de asemenea, interesul crescând al cercetatorilor din numeroase tari pentru lingvistica lui Coseriu, ca si pentru potentialul ei interdisciplinar.

În acest context, CENTRUL DE STUDII INTEGRALISTE, care fiinteaza de 15 ani la Cluj si care a beneficiat de mai multe ori de vizitele profesorului Coseriu, va organiza, în luna septembrie a acestui an, cel de-al II-lea Congres tematic dedicat operei lingvistului român. În opinia colaboratorilor centrului nostru, promovarea studiilor "integraliste" se impune astazi ca o exigenta primara pentru dezvoltarea tuturor domeniilor stiintei limbajului, în deschiderea întregului câmp al disciplinelor umaniste. Dupa cunostinta noastra, în momentul actual, aceasta doctrina ofera perspectivele cele mai generoase în plan international. De aceea consideram întâlnirea pe care o vom organiza în septembrie nu atât un congres de exegeza, cât o încercare de situare si de evaluare a perspectivelor deschise de teoria lingvistica integrala, atât în câmpul stiintelor limbajului, cât si în disciplinele adiacente.

Cele patru dimensiuni axiale ale dezbaterilor preconizate (dimensiuni care vor constitui, probabil, si criteriul împartirii pe sectiuni ale lucrarilor congresului) sunt:

1. FILOSOFIA LIMBAJULUI SI A LINGVISTICII. ISTORIA LINGVISTICII. Dezbaterile noastre vor putea aborda atât problema legitimarilor de ordin filosofic si epistemologic ale lingvisticii coseriene însesi, cât si pe cea a provocarilor pe care integralismul ca sistem le poate ridica în fata filosofiei si a teoriei generale a stiintelor contemporane.

2. LINGVISTICA VORBIRII SI RELATIILE INTRADISCIPLINARE ALE ABORDARII INTEGRALE. Domeniul lingvisticii vorbirii ofera un vast câmp de investgatie, vizând operatiile complexe ale competentei elocutionale si conditia semantica a actului designarii. Probleme de mare interes se ridica si în privinta relatiiilor designatiei cu celelalte continuturi ale limbajului (semnificat, sens),ceea ce implica, desigur, exigenta precizarii statutului „ auxiliar” al acestui nou subdomeniu al cercetarii lingvistice.

3. LINGVISTICA LIMBILOR. Domeniul central al lingvisticii integrale furnizeaza un cadru conceptual unitar, atât pentru studiile sincronice, cât si pentru cele diacronice. Problemele investigationale care se ridica, în acest context, sunt legate de efortul coerent pentru a depasi opozitia între descriptia sistematica, promovata de abordarea structurala, si exigenta de principiu a explicatiei functionale si istorice, asa cum o concepe E. Coseriu.

4. LINGVISTICA DISCURSIV-TEXTUALA SI DESCHIDERILE TRANSDISCIPLINARE ALE STUDIILOR “INTEGRALISTE”. Câmpul liminar al lingvisticii integrale îngaduie evaluarea si continuarea diverselor încercari de dezvoltare/ aplicare a aspectelor principale din conceptia coseriana a textului; el invita, de asemenea, la urmarirea modului în care aceasta conceptie poate constitui baza disciplinara pentru studiul articularii sensului în diverse domenii (poetic, religios, stiintific-filosofic, politic etc.).

.