Durata studiilor: 3 ani
Master - 1 an

Diploma obtinutã : Licenta în filologie
Specializare Literaturã universalã si comparatã

Catedra de Literaturã Comparatã a fost creatã în anul 2002, o datã cu înfiintarea specializãrii de licentã ”Literatura universalã si comparatã”. Crearea ei încununeazã o lungã traditie a comparatismului clujean si românesc.
Într-adevãr, în 1877, la Universitatea din Cluj a fost publicatã de cãtre Hugo von Meltzl prima revistã de literaturã comparatã din lume, Acta comparationis litterarum universarum. Disciplina a fost introdusã în studiile academice în 1948, când Tudor Vianu a propus la Universitatea din Bucuresti un curs de literaturã universalã, extins mai apoi la toate universitãtile din tarã.
La începutul anilor ’60, profesorul Liviu Rusu, reîncadrat în învãtãmântul universitar, tinea la Universitatea ”Babes-Bolyai” un curs special de literaturã comparatã. Într-un timp relativ scurt, disciplina ”Literaturã universalã”, care avea deja o traditie consolidatã la Facultatea de Filologie, s-a transformat într-un curs obligatoriu pentru toti studentii. Între profesorii care au predat aceastã disciplinã se numãrã Dumitru Popovici, Liviu Rusu, Ion Pulbere, Cornel Cãpusan, Liviu Petrescu, Ion Vartic, Vasile Voia. Trebuie de asemenea mentionat cã la Cluj a trãit si a scris comparatistul de talie europeanã Adrian Marino. Actualmente literatura comparatã face parte din disciplinele de trunchi comun si se predã timp de douã semestre (în sistemul Bologna) la anul II al studentilor de la Litere.
Înfiintarea unei specializãri de ”Literaturã universalã si comparatã” a devenit o necesitate în contextual actual al integrãrii României în comunitatea europeanã. Literatura comparatã este poate disciplina cea mai aptã si mai deschisã pentru cunoasterea si valorizarea diverselor culturi si literaturi nationale. Extinderea planetarã a comparatismului, anexarea a noi domenii, cum sunt istoria religiilor si istoria ideilor, cercetarea imaginarului, imagologia, studiile europene, studiile culturale, reconstructia teoreticã a disciplinei, în fine, promovarea literaturii universale si comparate la universitãtile românesti si compatibilizarea acesteia cu ponderea pe care disciplina o detine în facultãtile europene si americane sunt câteva din motivele creãrii si din preocupãrile actuale ale colectivului de literaturã comparatã.

Licenta - limba de predare - limba românã
Planul de învãtãmânt oferã o serie de cursuri care, îmbinând mai multe metode (comparatism, tematism, arhetipologie, mitocriticã, psihocriticã, psihoistorie etc.) si reunind multidisciplinar mai multe domenii (literatura universala, istoria religiilor, mitologie, filosofie, teorie literara, istoria artelor, istoria ideilor si a mentalitatilor, studii culturale), panorameazã principalele epoci si curente literare (Antichitate, Ev Mediu, Renastere, Baroc, Iluminism, Romantism, Realism, Modernism, Postmodernism), cele mai importante genuri si specii literare (epopeea, romanul, teatrul, poezia) si, cu titlu exemplificator, câteva mari mituri, teme si simboluri (eroul, demonicul, fausticul, eschatologia, femeia, dublul, iubirea etc.).

Examenul de absolvire cuprinde o probã scrisã, cu douã subiecte, unul din specializarea Literatura universalã si comparatã si celãlalt din a doua specializare (aleasã de candidat), si sustinerea publicã a lucrãrii de licentã.

Masterat - Istoria imaginilor - Istoria ideilor
Planul de învãtãmânt cuprinde 10 cursuri de literaturã comparatã, teoria literaturii, filosofie, teoria artei si studii culturale : Metode în comparatistica actualã : tematologia, imagologia, studiile europene; Corp, gen si limbaj corporal; Imagini ale rãului în cultura universalã; Imagine si imaginar în filme de cinematecã; Poetica imaginatiei; Literaturã si arte plastice; Muzicã si literaturã; Imaginar istoric central-sud-est european; Jocul de sah. Fete si alchimii; Istorii si geografii simbolice.

Durata studiilor: 1 an
Conditii de admitere: Un interviu în care candidatul prezintã un proiect personal de cercetare pe o temã legatã de imaginar si CVul (cu lista de articole publicate).
Limba de predare: Românã
Responsabilul specializãrii: Conf. univ.dr. Corin Braga

Examenul de absolvire presupune sustinerea unei dizertatii

Catedra dispune de :
- Un centru de resurse (cabinetul de literaturã comparatã)
- Un centru de cercetare (unde se desfãsoarã cursurile de master)
- O micã bibliotecã de literaturã universalã
- Douã computere, scanner si imprimantã
- Conexiune internet

Doctoranzi cu frecventã
Constantina Buleu
Codruta Cuc
Andrada Fatu-Tutoveanu
Mihaela Lovin
Ioana Macrea
Mara Stanca Rafan
Vlad Roman
Alexandra Vlad

Corp didactic

Sef de catedrã: Conf. dr. Corin Braga

Prof. dr. Stefan Borbély
Prof. cons. dr. Vasile Voia
Conf. dr. Diana Adamek
Conf. dr. Ruxandra Cesereanu
Lector dr. Mihaela Ursa
Asist. drd. Ovidiu Mircean

Doctorate
Literaturã comparatã
Prof. dr. Mircea Muthu
Prof. dr. Ion Vartic
Prof. dr. Vasile Voia

Centre de cercetare

Phantasma. Centrul de cercetare a imaginarului

Stiinta modernã a imaginarului a fost fondatã la jumãtatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni si istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand si altii. Disciplina se apleacã asupra unei importante functii psihice, în bunã mãsurã ignoratã de filosofia si psihologia anterioarã – imaginarul. Situatã între perceptie si ratiune, între reprezentarea senzorialã si notiunea intelectualã, imaginea a fost abordatã dintr-o perspectivã complexã, menitã sã-i punã în evidentã natura specificã, mecanismele de generare, de functionare si de transmitere, relatiile sinestezice, simbolice si logice pe care le întretine cu perceptiile, amintirile si ideile, rolul si functiile în cadrul psihismului individual si a celui colectiv, concretizãrile sale psihologice, sociale sau artistice.
La ora actualã, în lume functioneazã peste 30 de laboratoare si institute de cercetare a imaginarului, grupate într-o retea cu centre în Franta, Belgia, Brazilia, Israel, Portugalia, Spania, Corea, Canada, Polonia, Cehia si România.
Centrul de cercetare a imaginarului a fost inaugurat la 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivitãti oficiale la care au participat domnul rector prof. Andrei Marga, domnul prorector prof. Vasile Cristea, precum si prof. Jean-Jacques Wunenburger, prorector al Universitãtii Jean Moulin – Lyon 3 si director al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului si a rationalitãtii din Dijon.
Sediul Centrului se aflã la Facultatea de Litere. Functionarea sa a fost aprobatã de cãtre Consiliul Facultãtii de Litere în sedinta din 9 aprilie 2002 si de cãtre Senatul Universitãtii Babes-Bolyai din 20 mai 2002.

Obiective: În epoca postmodernã, cercetarea imaginarului joacã un rol deosebit de important pentru:
1. Analiza imaginarului literar si artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode si instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneuticã a imaginarului cultural dintr-o perspectivã imanentã, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca functii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivã este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativã (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinatie care hrãnesc constelatiile de imagini artistice.
2. Analiza imaginarului social si politic. Vorbim astãzi de transformarea lumii într-un ”sat global”; trebuie sã fim însã constienti de faptul cã informatiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt perceptii directe, cum se întâmpla în satul traditional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presã, cinematografie, televiziune prin cablu si satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantã pentru analiza modului de functionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconstientului colectiv, îndeosebi într-o epocã în care extinderea fãrã precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulãri subliminale, ideologice, politice etc.

Directorul centrului: Conf.univ.dr. Corin Braga
Membri: Stefan Borbély, Carmen Borbély, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordos, Anca Hatiegan, Marius Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Ovidiu Pecican, Horea Poenar, Doru Pop, Cãlin Stegerean, Mihaela Ursa, Nicolae Turcan, Cornel Vâlcu, Vasile Voia