MASTERAT - ISTORIA IMAGINILOR - ISTORIA IDEILOR

Responsabilul specializãrii:
Conf. univ. dr. Corin Braga (Facultatea de Litere)

Forma de învãtãmânt : zi
Durata studiilor: 2 semestre
Locuri : 7 locuri bugetate, 13 locuri cu taxã

Conducãtori de doctorat din universitate în domeniu, care predau în cadrul specializãrii:
- prof. dr. Mircea Muthu, Facultatea de Litere
- prof. dr. Aurel Codoban, Facultatea de Filosofie
- prof. dr. Vasile Voia, Facultatea de Litere

Catedrele din Universitate sau din alte institutii de învãtãmânt implicate:
- Catedra de literaturã românã, comparatã si teoria literaturii, Facultatea de Litere
- Catedra de filosofie sistematicã, Facultatea de filosofie
- Catedra de ceramicã, sticlã, metal si arte textile, Facultatea de arte vizuale
- Catedra de compozitie, muzicologie, pedagogie, Facultatea teoreticã, Academia de muzicã "Gheorghe Dima"

Universitãti / institutii din strãinãtate implicate pe baza unor acorduri:
- Universitatea "Jean Moulin" - Lyon 3, Franta
- Universitatea "Michel de Montaigne" - Bordeaux 3, Franta
- Universitatea Stendhal – Grenoble 3, Franta

Motivatia necesitãtii specializãrii:
Masteratul interdisciplinar Istoria imaginilor - Istoria ideilor a fost înfiintat în anul universitar 2001-2002.
El a venit în întâmpinarea asteptãrilor si cererilor studentilor Facultãtii de Litere, care au solicitat crearea unui asemenea masterat încã din anii academici 1999-2000 si 2000-2001, în scopul, citãm, "aprofundãrii studiilor dincolo de granitele formale ale literaturilor nationale" (am prezentat la momentul respectiv listele cu semnãturile studentilor). Trebuie sã adãugãm la aceste argumente pozitia specialã si ponderea literaturii comparate în cadrul specialitãtilor filologice (situatã pe locul al doilea, dupã limbile moderne), dupã cum rezultã din Hotãrârea Guvernului României privind specializãrile în cadrul universitãtilor, publicatã în "Monitorul Oficial" din 30.10.2000.
Motivatia este generatã nu doar de interesul de care se bucurã aceastã disciplinã în rândul studentilor si, desigur, de calitatea prestatiei cadrelor didactice care o predau, ci si de importanta profesionalã si pedagogicã pe care ea o detine în cadrul unui proiect general de reformã a învãtãmântului si de integrare europeanã. Extinderea planetarã a comparatismului, anexarea a noi domenii - imagologia, studiile europene (la multe universitãti din Franta si Germania s-au creat centre si s-au elaborat programe speciale în acest sens), istoria mentalitãtilor, reconstructia teoreticã a disciplinei, în fine, promovarea literaturii universale si comparate la universitãtile românesti si compatibilizarea acesteia cu ponderea pe care disciplina o detine în facultãtile europene si americane, cât si alte cauze (interesul fatã de aceastã disciplinã a sporit dupã înfiintarea în octombrie 1997 a Asociatiei de Literaturã Comparatã din România, afiliatã la AILC; faptul cã la Universitatea noastrã a apãrut la 1877 cea dintâi revistã de literaturã comparatã din lume, Acta Comparationis Litterarum Universarum) explicã si motiveazã utilitatea creãrii unui asemenea masterat.
Am dori de asemenea sã mentionãm cã literatura comparatã este în momentul de fatã solicitatã, îndeosebi sub aspectele ei teoretice, si de cãtre alte forme de masterat ce functioneazã în facultate si în universitate, cum sunt masteratul de literaturã românã, cel de filologie germanã, cel de filologie slavã si cel de francofonie.
La cele de mai sus se adaugã rolul de verigã intermediarã pe care acest masterat este destinat sã-l joace între tezele de licentã, realizate sub îndrumarea membrilor colectivului nostru, si tezele de doctorat în acest domeniu. Spectrul problematic amplu al acestor cercetãri face imperioasã introducera unui modul de pregãtire specificã în disciplinã.

Obiectivele si continutul specializãrii:
Corelat cu parcursul academic al studentilor, masteratul îsi propune sã dezvolte directii de cercetare performantã cu amplã deschidere interdisciplinarã. Comparatismul presupune depãsirea granitelor nationale si explorarea unor spatii ample, internationale, adicã comparatia multiculturalã. Mai mult, comparatia transcende adesea fenomenul literar si include sfere si forme de artã precum muzica, plastica, filmul, pe de o parte, si mitologia, istoria religiilor si filosofia, de cealaltã, fãrã sã se transforme însã într-o filosofie a culturii. Problematica comparatisticii a fost adesea înteleasã si ca o stiintã comparatã a artelor. Disciplina care odinioarã le-a subsumat pe toate acestea - filosofia - si-a relativizat competenta în epoca contemporanã, cedând o parte din teme cãtre alte discipline (sociologie, economie, lingvisticã, psihologie, antropologie etc.), si s-a retras într-o enclavã ontologicã. Exemplul cel mai limpede ni-l oferã Martin Heidegger (1889-1976) care a redus filosofia la ontologie sau la Seinsphilosophie si a interpretat literatura si arta ca esentã si bazã a ontologiei fundamentale. Literatura comparatã îsi propune sã înteleagã si sã explice nu fenomenele literar-spirituale autohtone, ci fenomenele vietii spirituale internationale, contactele interculturale, posibilitãtile de întelegere între reprezentantii stiintelor literaturii si spiritului din întreaga lume. Ea nu cerceteazã doar relatii "binare", ci relatii multiple, adoptând ca principiu comparatia supranationalã. Programul nostru se înscrie în directia actualã a ceea ce se numeste "Cercetare europeanã", în sensul în care Europa devine un spatiu comunitar si din punctul de vedere al relatiilor literar-culturale.

Programul acestui masterat interdisciplinar este compatibil cu cerintele si imperativele învãtãmântului european actual în domeniul stiintelor umane si al istoriei ideilor. Astfel, el se înscrie într-un proiect de colaborare cu Centrul Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului din Dijon si cu o întreagã retea de astfel de Centre, cu sedii în Franta si în alte tãri, dintre care douã si în România, la Bucuresti si Timisoara. Avem de asemenea în vedere colaborãri cu profesori de la universitãti din Franta, Germania si SUA (prof. Jean-Jacques Wunenburger, decanul Facultãtii de Filosofie, de la Universitatea "Jean Moulin" din Lyon; prof. Philippe Walter, directorul Centrului de cercetare a imaginarului de la Grenoble; prof. Gérard PEYLET, directorul Laboratoire pluridisciplinaire de Recherches appliquées à la littérature (LAPRIL) din Bordeaux ; prof. Joël Thomas, directorul Centrului de cercetare a imaginarului de la Universitatea din Perpignan; prof. Hans-Rütger Hausmann, romanist la Universitatea Freiburg im Breisgau, prof. Hugo Dyserinck si prof. Karl Ulrich Syndram de la Universitatea din Aachen; prof. Matei Cãlinescu de la Universitatea din Bloomington).

Modul de finantare:
Finantarea se realizeazã din resursele bugetare ale UBB.

Concursul de admitere:
Concursul de admitere se va desfãsura în fiecare sesiune de toamnã (conform prevederilor generale ale UBB în acest sens). El va consta din:
- Examen scris (se va formula un subiect de natura comparatistã din lista de opere ce alcãtuiesc bibliografia pentru concurs)
- Interviu. Candidatii vor prezenta: a. Un proiect de cercetare individualã, pe un subiect legat de urmãtoarele 3 arii tematice generale: 1. Cercetarea imaginarului: aspecte teoretice, 2. Imaginarul Mediteranei, 3. Imagini ale raului în cultura universalã; b. Un CV (cu fotocopii dupa principalele articole, pentru cei cu activitate publicisticã).
Bibliografia pentru proba scrisã:
1. Epopeile homerice: Iliada si Odiseea
2. Tragedia greaca: Eschil, Orestia; Sofocle: Oedip rege, Euripide: Medeea, Hipolit
3. W. Shakespeare: Furtuna, Visul unei nopti de vara
4. Clasicismul francez al secolului al XVII-lea: Racine, Fedra
5. Goethe: Faust
6. Dostoievski: Fratii Karamazov, Crima si pedeapsa
7. Kafka: Procesul
8. Joyce: Portret al artistului în tinerete
9. Camus: Strainul
10. Thomas Mann: Doctor Faustus
11. H. Hesse: Lupul de stepa
12. M. Bulgakov: Maestrul si Margareta
13. Reprezentanti ai epicii latino-americane: Marquez: Un veac de singuratate, Borges: Moartea si Busola, Cartea de nisip, E. Sabato: Despre eroi si morminte, A. B. Casares: Inventia lui Morel
14. Ibsen, Constructorul Solness, Peer Gynt
15. Cehov: Livada cu visini
16. O’Neill: Din jale se întrupeaza Electra
17. Sartre: Mustele
18. Beckett: Asteptându-l pe Godot

Planul de învãtãmânt - valabil pentru anul universitar 2005-2006 si 2006-2007

Cerinte pentru obtinerea diplomei de master:
75 de credite, din care 15 credite pentru dizertatie

Desfãsurarea activitãtilor (în numãr de sãptãmâni)

Personalul didactic care deserveste specializarea