Marian Papahagi (1948 - 1999)

Marian Papahagi a fost unul dintre cei mai apreciaţi profesori ai Facultăţii de Litere din Cluj. A contribuit la viaţa culturală a Clujului în primul rând ca fondator, alături de Ion Pop şi Ion Vartic, al revistei studenţeşti Echinox, un adevărat laborator de talente al Ardealului şi al României. Majoritatea intelectualilor clujeni ajunşi astăzi la maturitate s-au format la Echinox.

Liviu Petrescu (1941 - 1999)

lp

Teoretician şi critic literar de înaltă ţinută academică, Liviu Petrescu a fost cadru didactic al Facultăţii de Filologie din 1964, respectiv decanul acesteia între 1990-1992. Spirit elevat, cu apetenţe de sistem şi elan constructiv susţinut de o armătură teoretică temeinică şi de o vastă documentaţie din cîmpul istoriei literare şi literaturii comparate, Liviu Petrescu se situează într-o tradiţie universitară ilustrată de nume ca D. Popovici sau Tudor Vianu.

Doina Curticăpeanu (n.1941)

dc

Cadru didactic al Facultăţii de Litere din Cluj din 1963, Doina Curticăpeanu se dedică, încă de la începutul carierei sale universitare, orizontului cultural românesc al perioadei medievale. În 1973 îşi susţine doctoratul pe tema Valorilor literare în opera cronicarilor. Numeroasele sale colaborări la Steaua, Tribuna, Echinox, Studia Universitas „Babeş-Bolyai” etc. relevă un interes susţinut faţă de „formele de viaţă, promisiunile şi aspiraţiile omului în epoca veche a literaturii române”.

Ioana Em. Petrescu (1941 - 1990)

iemp

Cadru didactic al Facultăţii de Filologie din „Universitatea Babeş-Bolyai” din 1964 pînă în 1990, Ioana Em. Petrescu a susţinut cursuri de teoria literaturii, poetică şi istoria literaturii. Din 1981, a fost titulara cursului Eminescu. Pe linga prestigiul obţinut în lumea universitară românească (unde a fost considerată un profesor reformator al disciplinei istoriei literare, fixate pe solide baze teoretice), aceste cursuri au creat o reală emulaţie în mediul studenţesc.

Ion Vlad (n.1929)

iv

Critic şi teoretician literar, Ion Vlad devine cadru didactic al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj curând după absolvirea acesteia în 1952. Între 1964-1965 este prezent ca lector de limba română la Universitatea din Beijing. Între 1966-1968 activează ca decan al Facultăţii de Filologie din Cluj, iar din 1976 până în 1984 ocupă funcţia de rector al Universităţii clujene.

Nicoale Bot (1929 - 2008)

nb

Nicolae Bot devine asistent universitar (1955) după absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii „V. Babeş”; din anii 60 şi pînă la desfiinţarea acestuia, va funcţiona ca asistent, apoi lector, la Institutul Pedagogic de trei ani al universităţii clujene. După desfiinţarea Institutului, în anii 70, îşi continuă activitatea didactică în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, pînă la pensionare (în 1992), fiind pentru scurt timp (1964 – 1965) şi lector de limba română la Universitatea din Belgrad.

Mircea Zaciu (1928 - 2000)

mz

Critic, istoric literar şi prozator, Mircea Zaciu îşi desfăşoară activitatea la Catedra de Literatură Română a Facultăţii de Filologie clujene din anul 1951, al cărei decan este între 1962-1966. La confluenţa dintre tendinţa factologică a criticii universitare ardelene şi sensibilitatea călinesciană faţă de istorie înţeleasă ca „sinteză epică”, opera de istoric şi critic literar a lui Mircea Zaciu face din baza arhivistică prilej de evocare socială, mentalitară, spirituală.

Iosif Pervain (1915-1982)

ip

Istoric literar, specializat în cultura română a secolelor XVIII-XIX, Iosif Pervain a devenit cadru didactic al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj în 1939, în vremea când la conducerea catedrei de literatură română se afla Dimitrie Popovici. A ocupat temporar şi postul de rector al Institutului Pedagogic din Oradea şi a devenit în 1953 directorul Muzeului Limbii Române din Cluj. El este un continuator al programului de cercetare dezvoltat de şcoala literară clujeană.

D. Popovici (1902-1952)

dp

Absolvent al Universităţii din Bucureşti, D. Popovici devine în 1936, prin concurs, profesor al Universităţii clujene, titular al Catedrei de istoria literaturii române moderne. Aici ţine, pînă în 1952, mai multe cursuri de istorie literară: Literatura română în epoca „Luminării”; Literatura română modernă. Tendinţa de integrare în ritmul cultural occidental; Romantismul românesc; Eminescu în critica şi istoria literară română; Poezia lui Mihai Eminescu.         

Ion Breazu (1901 - 1958)

ib

Ion Breazu are şansa de a se forma în calitate de critic şi de istoric literar sub îndrumarea unor profesorii de talia lui G. Bogdan-Duică, S. Puşcariu, N. Drăgan, I. Lupaşcu ş.a.. În anul 1926, la recomandarea profesorului Bogdan-Duică, obţine o bursă de doi ani la Şcoala Română de la Paris.

Gh. Bogdan-Duică (1865-1934)

gbd

Primul decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie (1919) şi membru al Academiei Române din acelaşi an,  profesorul Bogdan-Duică a fost titularul cursului de Istoria literaturii române noi (moderne). Discipol şi continuator al lui T. Maiorescu în materie de critică culturală, profesorul nou înfiinţatei catedre a Universităţii clujene a promovat o istorie literară de tip pozitivist, cu accent pe documentare şi investigaţia de tip sursologic.

Gavril Scridon (1922-1996)

Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii „Regele Ferdinand I”, Gavril Scridon devine în 1952 conferenţiar universitar la Universitatea Maghiară „Bolyai”, iar din 1959 profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, urmînd să conducă, între 1973-1985, Catedra de Literatură Română, Comparată şi Teoria Literaturii de la Facultatea de Filologie din Cluj.

Emil Petrovici (1899-1968)

Şef al Catedrei de filologie slavă între anii 1931-1968, academicianul Emil Petrovici este unul dintre cei mai de seamă cercetători români cu contribuţii însemnate în numeroase domenii ale lingvisticii, fiind preocupat în mod special de două ramuri ale acesteia: dialectologie şi toponimie.