Facultatea de Litere se plasează pe o poziţie avansată în ierarhizările naţionale şi internaţionale. Astfel, după ce UBB a fost ierarhizată de către MEC drept universitate de cercetare avansată şi predare (2011), evaluările MECTS şi SISEC din 2012 au plasat Universitatea Babeş-Bolyai, la domeniul Filologie, pe locul I din ţară, adică au clasificat Facultatea de Litere ca prima din România. De asemenea, ea a fost clasată, de QS World University Rankings by Subject 2015, în rândul primelor 150-200 facultăţi de Filologie din lume, iar în 2016 în intervalul 100-150, ceea ce indică un trend ascendent al facultăţii.

În acord cu Planul strategic al UBB, Scopul ”Acentuarea profilării UBB ca universitate de cercetare avansată”, poziţia obţinută de Facultatea de Litere în rankingurile internaţionale trebuie menţinută şi consolidată prin întreaga activitate a conducerii, cadrelor didactice şi studenţilor din facultate. Scopul acestui mandat va fi păstrarea şi consolidarea locului deţinut de Facultatea noastră în ierarhiile naţionale şi internaţionale.

Pentru aceasta, este necesară o strategie complexă, care să dezvolte atractivitatea şi capacitatea de absorbţie de studenţi, calitatea personalului didactic în predare, cercetare şi interacţiunea cu studenţii şi mediul social, sistemul de colaborări internaţionale şi naţionale destinate susţinerii reciproce, relaţia cu celelalte facultăţi din consorţiu,  atragerea de fonduri şi sustenabilitatea financiară, flexibilitatea şi colegialitatea conducerii şi a managementului facultăţii.

I. Activitatea didactică. Atractivitate şi capacitate de şcolarizare

Strategia facultăţii în această direcţie trebuie să ţină cont de realităţile şi dificultăţile acestei perioade: scăderea demografică; multiplicarea facultăţilor de profil în Transilvania şi în ţară, concurenţa pe care ne-o fac facultăţile de profil, de stat sau private, inclusiv extensiile unor universitaţi străine, rezultatele Bacalaureatului, criza economică: dificultatea părinţilor de a ţine copii la facultate, mai ales în alt oraş.

Această situaţie a făcut ca, în perioada 2012-2014, numărul de studenţi înscrişi la licenţă să scadă anual cu 30-40 de persoane. Tendinţa s-a inversat însă în 2015, când am avut o creştere cu cca 50 de înscrişi suplimentari. Acesta ar putea fi un semn că începem să ieşim din ”golul” demografic al anilor 1990-2000, ceea ce ar însemna că vom putea conta pe cifre ceva mai ridicate la admiterile ulterioare. La master în schimb, creşterea nu se va resimţi decât mai târziu, deocamdată putând să ne aşteptăm la o stagnare pe cifre scăzute.Pentru a veni în întâmpinarea acestei situaţii, Facultatea de Litere poate lua o serie de măsuri:

1. Îmbunătăţirea ofertei de specializări. În acord cu Scopul ”Asigurarea unei educaţii predominant interdisciplinare adaptate provocărilor actuale din societate” din Planul strategic al UBB, Facultatea de Litere oferă studenţilor, prin dublul segment al programelor sale de licenţă, posibilitatea de a învăţa şi practica mai multe limbi materne şi străine. Alături de cele două facultăţi de litere din Bucureşti luate împreună, Literele clujene au cea mai bogată şi diversificată ofertă de specializări şi limbi (română, maghiară, germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, ucraineană, norvegiană, finlandeză, japoneză, chineză, coreană, latină, greacă veche, ebraică, limbi moderne aplicate, etnologie, literatură comparată). Serviciul de diplome al UBB a făcut de curând calculul că, ţinând cont de posibilităţile de combinare ale celor două limbi ce pot fi alese de studenţi, Facultatea noastră poate elibera 274 de tipuri distincte de diplome. Este o cifră mare, care poate crea dificultăţi de gestionare matematică şi informatică.

Ea nu trebuie să sperie însă, dimpotrivă, ea reflectă şi măsoară în bună măsură bogăţia şi atractivitatea Facultăţii de Litere. În domeniile de cercetare recente există aşa-numitele Studii de complexitate, care se referă tocmai la structurile naturale sau sociale cu grad avansat de complexitate. Ceea ce trebuie operat în asemenea cazuri nu este în nici un caz o simplificare a realităţii de pe teren, ci dezvoltarea unui aparat matematic şi informatic mai adaptat pentru a reflecta bogăţia de oferte.

a. Aceste programe trebuie consolidate, în acord cu criteriile ARACIS. În cursul mandatului 2012-2016, absolut toate programele au trecut evaluarea periodică, au primit acreditarea (Norvegiană, Japoneză, Chineză, Coreeană în 2013, Maghiară monospecializare, Finlandeză în 2014) sau autorizarea provizorie (Studii culturale maghiară, Literatură universală şi comparată B în maghiară în 2013, acestea două urmând să primească acreditarea în cursul acestui mandat). Un lucru important este că am reuşit sistematizarea în descrierea universităţilor din MO a poziţiilor programelor noastre, urmând ca în acest mandat să radiem trei poziţii devenite inutile.

b. În acord cu Scopul ”Consolidarea caracterului multicultural, intercultural, multiconfesional şi pluringvistic al UBB” din Planul strategic al UBB, vom urmări ca limbile materne (RO, MA, GE) să ofere toate combinaţiile posibile cu toate celelalte specializări din facultate.

c. Se va explora oportunitatea de creare de noi specializări (Portugheză, Poloneză, Hindi, Rroma etc.), ţinând cont de posibilitatea de angajare de cadre specializate, evaluarea numărului probabil de înscrişi, obţinerea de locuri suplimentare la admitere (în aşa fel încât aceste locuri să nu fie luate de la specializările existente).

d. Se poartă tratative cu Universitatea din Ningbo, China, pentru a deschide o specializare Engleză-Română pentru studenţi chinezi

e. Se militează în continuare la MEC, prin Rectorat, prin Senat şi prin Convenţia decanilor Facultăţilor de Litere, pentru reintroducerea dublei specializări (cu Geografie, Teologii etc.). Dacă acest lucru va deveni posibil, vor trebui făcute dosarele de autorizare şi acreditare ARACIS.

f. Rectoratul şi Facultatea vor sprijini, la Minister, repartiţia de studenţi în anul pregătitor la Departamentul de Limbă şi civilizaţie românească (în 2015 au fost înscrişi peste 60 de studen

g. Se va urmări, în acord cu Planul strategic UBB, ”Dezvoltarea programelor post-licenţă – masterat, doctorat şi postdoctorat – pe baza principiilor diversităţii, interdisciplinarităţii şi calităţii”.

h. Programele de master vor trebui deschise mai mult spre internaţionalizare, pentru a compensa tendinţa actuală de scădere a numărului. De asemenea vor trebui urmărite măsurile luate de Minister în baza Legii Educaţiei privind cele 3 forme de master (cercetare, didactice, profesionale), pentru a vedea care este cea mai bună strategie de aplicat.

i. Cele două şcoli doctorale vor fi sprijinite pentru a înscrie un număr cât mai mare de doctoranzi. Pentru a compensa pensionarea mai multor profesori de renume din facultate, vor trebui încurajate cât mai multe cadre didactice să obţină abilitarea şi dreptul de a conduce doctoranzi (inclusiv prin preluarea de către facultate a unei părţi din taxă).

2. Îmbunătăţirea activităţii de predare şi a relaţiei profesor-student

a. Concursuri de angajări pe posturi, care să permită atât aducerea de tineri noi competenţi (asistenţi şi lectori), cât şi promovarea pe posturi superioare a cadrelor didactice cu realizări pedagogice şi de cercetare deosebite (conferenţiari şi profesori), în condiţii de egalitate a şanselor şi de promovare a meritelor şi apreciere a realizărilor obţinute atât la universităţi din ţară, cât şi la universităţi din străinătate. În mandatul 2012-2016 s-au organizat concursuri pentru posturi de 4 profesori, 14 conferenţiari, 36 lectori, 19 asistenţi (nedet.), 11 asistenţi (det.). Vom încerca să menţinem un ritm similar şi în mandatul 2016-2020.

b. Prelungirea activităţii profesorilor emeriţi (pentru conducerea de doctoranzi, predare de cursuri, conducerea de centre de cercetare acreditate (Centrul Belgian, Institutul de Pragmatici ale Comunicării), granturi etc. Identificarea unor modalităţi prin care profesorii pensionari să fie păstraţi alături de Facultate, în Facultate, pentru ca expertiza lor să fie utilizată, la nevoie, de Facultate (consiliu consultativ, aniversări, cursuri invitate, profesori pensionari invitaţi în comitetele ştiinţifice şi comisiile unor examene etc.)

c. Racordarea planurilor de învăţământ şi a syllabilor / fişelor de discipline de licenţă şi master la modele internaţionale. Introducerea de discipline noi, precum şi a direcţiilor metodologice şi a trimiterilor bibliografice la zi (prin folosirea bazelor electronice de date la care Facultatea are acces prin programul ANELIS şi prin BCU, achiziţii de cărţi prin BCU şi din granturi, schimburi internaţionale etc.). Afişarea lor pe site-ul Facultăţii

Încurajarea evaluării cursurilor de către studenţi, a evaluărilor colegiale inter-profesorale, a asistenţei colegiale la cursuri. Încurajarea şi identificarea unor modalităţi de premiere a cadrelor didactice, a înnoirii periodice a conţinutului predat în disciplinele fundamentale ale programelor de studii.

d. Definitivarea şi centralizarea Nomenclatorului de Competenţe şi Ocupaţii.

e. Reglementarea relaţiei profesor-student şi a activităţilor de predare-evaluare, construcţia unor moduri de colaborare instituţionale cît mai eficiente cu reprezentanţii studenţilor. Antrenarea studenţilor atât în activităţile de predare (seminarii ţinute de doctoranzi, elaborarea de bibliografii, organizarea examenelor, activităţi de tutorat etc.), cât şi de cercetare, granturi, schimburi, burse de performanţă, conferinţe.

f. Universitatea noastră este una de cercetare avansată – predare. Acest specific nu înseamnă însă a acorda prioritate exclusivă cercetării – şi cadrelor didactice, programelor etc. orientate spre cercetare. Ambele componente ale acestui binom sunt considerate esenţiale pentru construcţia excelenţei Facultăţii şi ele vor încurajate, premiate, etc. în egală măsură.

3. Propaganda admiterii şi imaginea Facultăţii

Atractivitatea facultăţii depinde în bună măsură de prestigiul şi de imaginea pe care aceasta o are în mediul social. În vederea creşterii vizibilităţii şi competitivităţii ei, trebuie conjugate o serie de măsuri privind:

a. Noul Site al Facultăţii (deschis în 2014) şi siteurile catedrelor / centrelor de cercetare din facultate. Este cunoscut impactul foarte mare pe care îl au, la generaţiile actuale de tineri (consideraţi drept nişte ”internet natives”), mijloacele de comunicare electronică. Ele asigură o altfel de relaţie decât cea tradiţională între instituţie şi candidaţi, între profesori şi studenţi. Noul site al Facultăţii are în prezent pagini în română şi în engleză. În cursul anului 2016 vor fi definitivate şi paginile în maghiară şi germană

b. Găsirea, alături de grantul EVRO, prin care au fost difuzate în ultimii anii afişe şi pliante de propagandă a Facultăţii, în special în Transilvania, a altor modalităţi de a pătrunde în ”România profundă”, la cât mai multe licee din ţară

c. Organizarea de deplasări, inspecţii de grad, porţi deschise, şcoli de vară care să ne permită să ne facem cunoscută oferta unui public cât mai larg şi diversificat. Secţiile de ”erudiţie” (limbi clasice, etnologie şi folclor) vor putea concepe planuri de propagandă mai elaborate, beneficiind şi de un ajutor financiar specific

d. Prezenţa în mass media vizuală şi scrisă, cu reportaje, filme de reclamă etc.

e. Propaganda admiterii (deplasări, grade, porţi deschise, şcoli de vară etc.)

f. Organizarea unor programe specifice, de-a lungul întregului an academic, care să permită elevilor/potenţialilor candidaţi să viziteze Facultatea şi să cunoască oferta de studii; publicitate pentru aceste programe (de ex: în fiecare sîmbătă un profesor/cadru didactic ţine o conferinţă destinată elevilor pe o temă de competenţa sa – benevolat, administrarea programului de către un doctorand etc.)

g. Cultivarea unor modalităţi de a patrimonializa şi de a da vizibilitate moştenirii istorice, tradiţiei predării/reflecţiei de specialitate din Facultatea de Litere: încurajarea studierii arhivelor de istorie literară/lingvistică, atragerea spre Facultate a donaţiilor de biblioteci/arhive personale ale foştilor profesori, implicarea studenţilor în programe specifice de studiere şi editare a acestora, încurajarea organizării unor colocvii/publicării unor studii de specialitate în care reflecţia asupra ştiinţelor actuale să se întemeieze pe recuperarea tradiţiei Facultăţii. Promovarea Facultăţii prin „şcolile” sale, faimoase în plan naţional şi internaţional.

h. Cultivarea unor relaţii interactive ale Facultăţii, la toate nivelele sale, cu publicul larg, prin intermediul reţelelor sociale (Facebook, Twitter etc.): promovarea Facultăţii, atragerea de potenţiali studenţi, deschiderea spre comunitate.

i. Construcţia unor programe pilot în colaborare cu instituţii (de stat sau private) de cultură şi erudiţie (biblioteci, muzee, edituri, reviste, festivaluri etc.), în cadrul cărora studenţii să desfăşoare activităţi de practică/voluntariat/tutorat etc., pregătindu-se pentru viitoarele meserii – şi deschizînd Facultatea spre comunitatea culturală locală şi naţională, promovînd-o ca partener pe scena academică şi culturală.

II. Activitatea de cercetare

Cercetarea individuală şi de grup, prestaţia ştiinţifică a cadrelor didactice dintr-o facultate şi universitate de cercetare avansată cum este a noastră influenţează ierarhizările şi clasificările naţionale şi internaţionale, aduce 30% din buget, dă calitatea şi prestigiul facultăţii. Pentru stimularea lor, trebuie avute în vedere:

1. Întărirea institutelor şi a centrelor de cercetare din facultate şi evaluarea lor periodică, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific şi al unor evaluatori locali/străini, pentru a le face cunoscute/credibile în mediul naţional şi internaţional.

- Institutul Limbii Române

- Institutul de pragmatici ale limbii

- Centrul de cercetări literare şi enciclopedice

- Phantasma. Centrul de cercetare a imaginarului

- Centrul intercultural de cercetare a literaturilor central şi est-europene

- Centrul de cercetare Interkulturali-Thé

- Centrul de studiere a romanului britanic contemporan

- Centrul de studiere a romanului francez contemporan

- Centrul de studii de literatură belgiană de limba franceză

- Centrul de studii interdisciplinare „Henri Jacquier”

- Centrul de lingvistică romanică şi analiza discursului

- Centrul de cercetare etnografică „Kriza János”

- Centrul de istoria textelor şi a cărţilor CODEX

- Centrul de studii antice şi tardoantice

- Centrul pentru industriile limbii (CIL)

- Centrul de limbi moderne „Alpha”

Aceste centre sunt o condiţie sine qua non a acreditării şi funcţionării masteratelor. Ele pot asigura componenta de cercetare pentru doctoranzi şi masteranzi, care nu au decât de beneficiat prin includerea lor în echipe de cercetare, şi sunt o bază solidă pentru obţinerea de granturi. De aceea, ele trebuie sprijinite să obţină acreditări UBB şi, în momentul relansării acestui program, drept centre de excelenţă CNCS.

2. Sprijinirea proiectelor de granturi, printr-o politică de sporire a competitivităţii proiectelor (implicarea de evaluatori CNCS, aducere de specialişti pentru evaluări/ studii de fezabilitate, consultanţă administrativă şi financiară). În ultimii ani, această politică a facilitat câştigarea a 4 proiecte de fonduri structurale, cu bugete între 3 şi 5 milioane de euro. Din păcate, timp de câţiva ani, criza economică a blocat lansarea de calluri noi de granturi Idei şi Idei complexe de către CNCS (singurele calluri au fost pentru tineri cercetători şi tinere echipe), însă începând cu 2016 CNCS a redeschis majoritatea callurilor. Pentru încurajarea depunerii de proiecte, va trebui urmărită adaptarea la criteriile cerute de acesta purtătorilor de proiect (cărţi în străinătate şi articole ISI şi BDI, citări în reviste străine, prezenţe în biblioteci etc.)

3. Obţinerea de acreditări CNCS, ERIH, BDI (SCOPUS) şi finalmente ISI pentru câteva reviste academice performante din Facultate, care aduc punctaj în evaluările şi ierarhizările naţionale şi internaţionale: Studia Universitatis Babes-Bolyai, Seria Philologia, Caietele Echinox, Synergies şi Revue Internationale d’Etudes en Langues Modernes Appliquées (RIELMA). Sprijinirea altor reviste din facultate, în prezent fără cotaţie, să fie recunoscute de CNCS şi să intre în baze de date, cum sunt Kriza János Néprajzi Társaság Évkönyve (Anuarul Centrului Kriza János), Lenyomatok. Fiatal kutatók a népi kultúráról (Amprente. Tineri cercetători despre cultura populară), Germanistik als europäische Kulturwissenschaft. Beiträge des Lehrstuhls für deutsche Sprache und Literatur Babeş-Bolyai Universität Cluj-Napoca-Klausenburg-Kolosvar.

4. Încurajarea publicării de volume în străinătate şi România şi de articole în reviste cotate ISI, BDI, CNCS, printr-o politică nu de constrângere, de ”sancţionare” a celor mai puţin performanţi, ci de stimulare a celor productivi. Faţă de anii 2000, în ultimii ani publicarea de cărţi în străinătate şi de articole ISI şi BDI s-a dublat. Astfel, 2012-2015 au fost publicate 24 de cărţi la edituri internaţionale, 221 capitole şi studii în volume internaţionale, 144 cărţi publicate la edituri româneşti, 320 capitole şi studii în cărţi publicate în Româna, 73 de articole în reviste ISI şi 432 de lucrări publicate în reviste BDI.

De asemenea, trebuie făcute demersuri pentru recunoaşterea, atât în cadrul UBB, cât şi la nivelul MECTS, CNATDCU etc. a unor tipuri de contribuţii specifice filologiei şi literelor, actualmente desconsiderate sau subpunctate (traducerile, cronicile literare şi articolele în reviste de cultură, creaţia originală etc.). Noua grilă CNATDCU pentru Filologie, în curs de elaborare, pentru care am făcut şi noi mai multe sugestii de îmbunătăţire, va conţine mai multe criterii noi în acest sens.

5. Sprijinirea departamentelor şi a cadrelor didactice să organizeze la UBB conferinţe şi colocvii naţionale şi internaţionale şi să participe la congrese, colocvii şi simpozionae organizate în România şi în străinătate. În ultimii patru ani, cercetătorii de la facultatea noastră au participat şi au prezentat lucrări la 497 de conferinţe ştiinţifice şi au fost membri în comitelele de organizare a 127 de conferinţe naţionale şi internaţionale. În egală măsură trebuie sprijiniţi studenţii noştri (atât doctoranzi, cât şi masteranzi şi de nivel licenţă) să se înscrie cu comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale, prin accesarea de granturi doctorale, POSDRU, de cercetare CNCS etc. Trebuie continuată tradiţia participării studenţilor noştri la colocviile ştiinţifice de la Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Târgu-Mureş etc., precum şi a sesiunilor ştiinţifice ale studenţilor din facultatea noastră.

6. Încurajarea cadrelor didatice performante să se înscrie în organisme de evaluare (ARACIS; CNATDCU, CNCS etc.) şi de a fi convocate ca specialişti, membri sau referenţi în comitete de organizare de conferinţe, în colective redacţionale de edituri şi reviste. În prezent, în facultatea noastră există 90 de membri şi referenţi în colective editoriale internaţionale şi 125 în colective editoriale naţionale.

7. Pentru stimularea cercetării ştiinţifice, în anul 2016 Rectoratul a atribuit facultăţilor un supliment bugetar, din care Facultăţii de Litere îi revin cca. 160.000 lei. Una dintre primele măsuri ale noului mandate va fi structurarea modului de distribuţie a acestei sume către departamente. Distribuţia se va putea face fie către fiecare departament proporţional cu punctajul obţinut de toţi membrii fiecărui departament în cursul anului precedent (folosind baza Managementul cercetării), fie pe programe la nivel de facultate (susţinerea de reviste, organizarea de simpozioane, abilitări etc.), fie într-o manieră combinată, decisă în Consiliul Facultăţii.

III. Relaţii internaţionale

Se va urmări aducerea la zi şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale, participarea la programe de cercetare în consorţii sau parteneriate, cu universităţi din Uniunea Europeană, SUA şi alte ţări.

În decembrie 2013 a început implementarea programului ERASMUS + (2014-2020). Majoritatea acordurilor cu partenerii străini au fost refăcute, de asemenea s-au încheiat noi acorduri cu universităţi din Spania, Italia, Portugalia, Franţa, Ungaria, Polonia, Finlanda etc. Astfel încât în prezent avem 177 de asemenea acorduri.

În noiembrie 2015 mai multe din aceste acorduri ERASMUS+ au început să fie refăcute, pentru a introduce câteva specificaţii administrative, care să facă posibilă respectarea principiului de a nu trimite în mobilitate studenţi care nu au trecut măcar printr-o sesiune de examen (anii I licenţă, master, doctorat), încât să poată fi apreciaţi pe baza notelor luate.

Traineeship-urile devin o componentă importantă a mobilităţilor Erasmus şi sunt asociabile cu stagii de practica profesională. Ele au fost deja incluse în unele acorduri.

De asemenea, a început implementarea acordurilor Erasmus + cu ţări partenere non UE. În prezent avem încheiate două asemenea acorduri cu Federaţia Rusă şi sunt în stadiu de negociere sau de semnare alte asemenea aorduri cu: Chile, Peru, Mexic, Canada, Brazilia, Maroc, Algeria, Tunisia, Japonia, Taiwan etc.

Facultatea de Litere va continua colaborarea în cadrul programelor Erasmus Mundus (mobilităţi nivel licenţă, masterat, doctorat, post-doc, staff): Eminence, Humeria (Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Azerbaidjan, Armenia) şi Battuta (Algeria, Egipt, Libia, Maroc, Tunisia).

Facultatea de Litere se va axa pe dezvoltarea programelor de studii în regim de dublă diplomă care să contribuie la creşterea vizibilităţii internaţionale. Există deja tratative în acest sens pentru o specializare la nivel licenţă cu o universitate din Italia.

Facultatea de Litere va continua să funcţioneze, la fel ca până acum, ca un mic ”Minister de externe” al UBB. Aşteptăm în continuare şi vom primi la facultate, în cadrul diferitelor departamente, ambasadori străini, directori de institute şi centre culturale, reprezentanţi ai unor academii, rectori şi decani ai universităţilor partenere (Franţa, Norvegia, Finlanda, Italia, Elveţia, Turcia, Kazahstan, China, Japonia, Ucraina, Irlanda, Portugalia, etc.) Aceste vizite sunt importante pentru susţinerea administrativă, financiară şi logistică a departamentelor în care se predau limbile şi literaturile respective.

Facultatea de Litere va continua să găzduiască o serie de centre culturale (Belgian, Portughez, Indian, Norvegian, Finlandez, Canadian etc.)

Pentru a garanta calitatea învăţării limbilor străine, Facultatea de Litere va găzdui în continuare o serie de lectori străini (Franţa, Italia, Austria, Germania, Ungaria, Finlanda, Polonia, Coreea, China, Norvegia). Va trebui recâştigat lectorul de spaniolă, pe care Institutul Cervantes nu a mai putut să-l finanţeze.

De asemenea, Facultatea de Litere va continua să asigure cadre pentru pentru predarea limbii şi culturii române la diverse lectorate sau alte organisme internaţionale (Aix Marseille, Sorbonne Nouvelle, Roma, Tampere etc.)

Facultatea de Litere va propune în continuare acordarea titlului de DHC unor personalităţi literare şi culturale mondiale: Ana Blandiana, Franco Moretti, Kiberd Declan, etc.

Facultatea de Litere va participa la Strategia de internaţionalizare a UBB, intrată în vigoare din toamna lui 2015. Va trebui urmărit în Senat ca documentul de Politici lingvistice al universităţii să primească o serie de reglementări de aplicare concretă, vizând Departamentul de Limbi Străine Aplicate, Centrul Alpha, Centrul pentru Industriile Limbii.

IV. Management, administraţie

Managerul unei instituţii, decanul în cazul de faţă, nu trebuie să fie un ”om orchestră”, care pretinde că ştie şi controlează toate domeniile şi activităţile. El are mai degrabă rolul unui dirijor care armonizează, stimulează şi pune în evidenţă contribuţiile fiecărui departament, centru, specializare, cadru didactic sau administrativ. De asemenea, el trebuie să organizeze o echipă decanală dinamică, cu competenţe încrucişate, capabilă să gestioneze problemele curente foarte diversificate. Nu în ultimul rând, cred că este importantă atmosfera din şedinţele cu directorii de departamente şi din consilii, relaţiile profesionale, administrative, umane cu aceştia şi în general cu toţi membrii facultăţii.

Pe lângă aceste chestiuni de principiu, trebuie urmărite:

1. Eficientizarea activităţii administrative şi de gestiune, nu neapărat prin simplificarea procedurilor şi a actelor (aceasta nu depinde de noi, ci de legislator, fie el la nivel de minister sau de UBB), ci prin tipizarea formelor şi standardizarea traseelor.

2. Maleabilizarea şi flexibilizarea, atât cât o permit regulamentele, a relaţiei instituţiei cu studenţii, pe baza principiului că, acolo unde este posibil, se dă curs prioritar cererii studentului.

3. Continuarea procesului de implicare a reprezentanţilor studenţilor (şi chiar delegare de sarcini) în activităţile administrative care îi vizează (căminizare, acordare de burse, tutorat, contestaţii examene şi probleme de etică etc.)

V. Finanţe, bază materială

1. Consolidarea balanţei financiare. Dacă la începutul mandatului 2008-2012 Facultatea de Litere pornea cu un deficit de 30 miliarde lei vechi, balanţa anuală a facultăţii a evoluat, în urma măsurilor de redresare finaniară, pe un curs pozitiv, astfel încât în 2012 am ieşit din”datoriile istorice” şi am înregistrat un plus financiar semnificativ. Faptul că această balanţă pozitivă din 2012 (cca + 730,000 lei) a scăzut drastic în 2013 (la cca 160,000 lei) şi apoi la una negativă în 2014 (cca –122,000 lei) se explică prin şocul financiar pe care facultatea a trebuit să îl suporte din fonduri proprii după ce guvernul a reîntregit cu  25% salariile în 2013, dar alocaţia bugetară la facultate a rămas neschimbată. Dar, la finalul anului 2015, UBB a primit în sfârşit de la minister diferenţele (însă doar pentru alocaţia pe studenţi bugetaţi) de creşteri salariale şi a alocat un fond de dezvoltare către facultăţi, care a permis revenirea facultăţii pe un plus bugetar global de cca 3-400.000 lei.Această tendinţă va trebui stabilizată. Desigur, pentru un interval deocamdată greu de precizat, criza economică nu va permite creşteri spectaculoase, dar în momentul relaxării crizei, ierarhizările pentru UBB şi Facultatea de Litere vor trebui să aducă sporuri bugetare semnificative. Acestea vor putea fi sporite prin lobbyul exercitat prin convenţia decanilor de la facultăţile de litere din ţară precum şi prin UBB pentru creşterea coeficienţilor de bugetare pe student, pentru includerea ca un capitol separat de buget a lectorilor străini etc.

2. Asigurarea sustenabilităţii financiare a permis deja rezolvarea problemelor ”dureroase”, legate scoaterea de posturi la concurs, de plata cu ora, de retribuire a profesorilor consultanţi, de plata admiterii, de retribuirea a membrilor în comisiile interne de doctorat etc. Dacă trendul pozitiv se va păstra, atunci vor fi luate în discuţie modalităţi financiare de stimulare a cercetării ştiinţifice şi a activităţii cadrelor didactice. În cursul anului 2016 vom avea la dispoziţie cca 160.000 pentru asemenea activităţi. Vom propune două moduri posibile de utilizare a lor, fie prin distribuţie pe departamente, în funcţie de realizările departamentului respectiv în Managementul cercetării, fie prin organizarea unor programe  / linii de finan’are pe facultate (organizare de conferinţe, deplasări în străinătate, abilitări, sprijinirea revistelor cotate etc.), fie o modalitate combinată.

3. Vom avea în vedere dotarea cu aparatură electronică, mobilier, cărţi, consumabile şi alte lucruri necesare. În bugetul pe 2016 a fost prinsă la capitolul cheltuieli achiziţia unui număr de calculatoare care să permită reînzestrarea a cel puţin unui cabinet de fonetică. De asemenea, vom urmări ca granturile POSDRU, CNCS sau altele să permită, la final, trecerea în gestiunea facultăţii a aparaturii achiziţionate.

4. Asigurarea unui surplus bugetar va permite luarea în considerare a unei strategii de investiţii în clădirea facultăţii. Un plan ambiţios în acest sens vizează: a. construcţia unui corp de clădire în curtea din spate a facultăţii (între parcare şi gardul din spate) compusă dintr-un amfiteatru de 200-250 de locuri la parter şi două etaje de biblioteci cu acces liber la raft; b. reamenajarea celor trei etaje actualmente ocupate de biblioteci din corpul de clădire II în cabinete şi săli de curs; c. amenajarea podului foarte spaţios al facultăţii în spaţiu pentru centre, biblioteci, cabinete etc. Pentru aceste investiţii pot fi luate în considerare, alături de resursele facultăţii, candidatura la fonduri europene, cererea de finanţare de la minister, sprijinul UBB. Dacă statutul clădirii (revendicată de Biserica catolică) nu va permite totuşi asemenea investiţii, atunci ne vom asigura măcar de păstrarea clădirii în stare de funcţionare, cu cheltuielile aferente acestei sarcini.