Director: conf. univ. dr. Daiana Cuibus

Statut profesional:
● cadru didactic în specialitate, conform reglementărilor MECTS;
● absolventul de masterat se poate înscrie la doctorat;
● absolventul de masterat poate ţine seminarii de Limba română contemporană în cadrul unei catedre de profil filologic;
● absolventul de masterat poate aspira la un post în presa scrisă sau audio-vizuală în domeniul cultivării limbii române actuale sau / şi poate susţine o rubrică de cultivare a limbii române actuale.

Competenţe profesionale:
● cunoştinţe aprofundate privind structura limbii române în plan diacronic şi sincronic;
● capacitate de a concepe şi preda cursuri opţionale de limba română actuală (aspecte teoretice şi normative) în ciclul liceal;
● cunoştinţe suficiente şi relevante pentru a se specializa postuniversitar în domeniul limbilor romanice;
● bază reală pentru cercetare ştiinţifică în domeniul gramaticii limbilor romanice;
● cunoştinţe pentru ocuparea unui post de lector de română în spaţiul popoarelor romanice;
● cunoştinţe teoretice privind ansamblul limbilor romanice (română, franceză, italiană, spaniolă).

Forma de învăţământ: zi, 2 ani
Număr de locuri: bugetate: 14, cu taxă: 10

Conducători de doctorat implicaţi în activităţile masterale:
-prof. univ. dr. G. G. Neamţu
-conf. univ. dr. habil. Adrian Chircu

Catedrele din UBB implicate:
-Catedra de limba română şi lingvistică generală
-Catedra de limbi şi literaturi romanice
-Catedra de limbă, cultură şi civilizaţie românească
Universităţi / instituţii din străinătate implicate în domeniu pe baza de acorduri:
-Universitatea din Aix-en-Provence
-Universitatea La Sapienza din Roma

E aproape de prisos să argumentăm necesitatea unui masterat de limba română la Facultatea de Litere din Cluj, singurul, de altfel, facultate care are un număr mare de absolvenţi ai specializării Limba şi literatura română, ca prima sau a doua specializare, dintre care destul de mulţi intenţionează în perspectivă să facă un doctorat în filologie, cu aplicaţie specială la problemele limbii române.
În al doilea rând, pregătirea din motive obiective, relativ superficială în cei (numai) trei ani de studiu reclamă o aprofundare a specializării, în acord cu exigenţele mereu sporite ale şcolii, mai cu seamă la nivel de liceu.
În particular, se simte nevoia acută de implicare majoră şi responsabilă a specialiştilor (actuali şi mai cu seamă viitori) în cultivarea limbii române actuale, care trece printr-o perioadă de puternică influenţă anglo-americană, în primul rând lexicală, dar şi fonetică şi gramaticală, influenţă nu în totalitate benefică.
Orientarea interdisciplinară a acestui masterat – româna în context romanic – răspunde orientărilor curriculare actuale, încercând să dea masteranzilor o imagine de ansamblu asupra domeniului lingvistic şi cultural romanic, nu numai dintr-o perspectivă diacronică, aşa cum se face adesea, ci şi sincronică, construind o bază tematică şi practică pentru abordări specializate ulterioare.
Masteratul, prin evantaiul de discipline oferite, cu ambiţii profesional didactice, dar şi de cercetare, se construieşte pe ideea unui sprijin reciproc în aprofundarea limbilor romanice, cu relevanţă nu numai pentru configurarea complexă (limbă, cultură, mentalităţi, istorie etc.) a individualităţii limbii române, ci şi a celorlalte limbi romanice.
Prin acest masterat se încearcă formarea, fie ea şi modestă, a unor specialişti în domeniul romanic, sincronizându-ne astfel cu învăţământul filologic romanic din alte ţări.
Masteratul se adresează atât absolvenţilor filologi, cât şi celor nefilologi, indiferent de durata studiilor (patru sau trei ani).
Responsabil de masterat: prof. univ. dr. G.G. Neamţu

Examenul constă dintr-o probă scrisă cu două segmente:

-un set de subiecte teoretice din bibliografia indicată;
-un test de excelenţă lingvistică (pentru limba română).

Criterii de departajare:
-media de la examenul de licenţă;
-media anilor de studii.

Tematică:
morfosintaxa grupului nominal în limba română contemporană

Bibliografie:
GALR 2005, vol.I. Cuvântul, vol.II. Enunţul (părţile referitoare la grupul nominal).
D.D. Draşoveanu, Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1987.
G. G. Neamţu, Teoria şi practica analizei gramaticale, Ediţia a II-a, Paralela 45, Piteşti, 2007.
Al. Niculescu, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol.I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965.

Persoana de contact:
conf. dr. Daiana Cuibus (daianacuibus@yahoo.com)