Prezentarea generală a proiectului

În anul 2003, Departamentul economic din cadrul H.E. Albert Jacquard a semnat o convenţie-cadru de cooperare cu Universitatea San Martín de Porres din Lima (Peru). Convenţia încuraja schimbul de bune practici academice în domeniul didacticii complexe a Relaţiilor publice. Rezultatul acestei fructuoase colaborări a fost publicarea în 2006 a unei lucrări de referinţă în domeniu, anume Diccionario de uso de las Relaciones Públicas, un dicţionar trilingv spaniol-francez-englez.

Începând de atunci, H.E. Albert Jacquard a încheiat noi parteneriate cu instituţii academice din Flandra, Catalonia şi România, mai ales în cadrul programului Erasmus. Acest cadru a permis şi permite partenerilor nu numai schimburi de studenţi şi cadre didactice, ci şi cunoaşterea prin intermediul acestora a altor spaţii de cultură cu care participanţii intră în contact. Astfel s-a născut ideea adăugării de componente lingvistice noi la cele trei limbi din dicţionar.

Deschiderea spre alte limbi înseamnă implicit şi o deschidere spre alte culturi, ceea ce sporeşte cu fiecare componentă lingvistică nouă, plusvaloarea lucrării iniţiale. Una dintre direcţiile posibile de dezvoltare a proiectului vizează creşterea corpusului lexical prin adăugarea mai multor limbi romanice, oferind astfel un preţios instrument de lucru celor care cercetează limbile şi culturile dintr-o perspectivă comparatistă.

 

Scopul şi obiectivele generale ale proiectului

Studenţii secţiilor de Comunicare şi Relaţii publice folosesc relativ uşor ca limbă vehiculară a cunoştinţelor profesionale limba engleză. Problema acestei alegeri nu este atât folosirea limbii engleze în sine, cât faptul că utilizarea ei excesivă, fără încercarea de a mai găsi echivalenţele potrivite în limba maternă, are un impact negativ asupra cunoaşterii şi utilizării corecte a vocabularelor adecvate fiecărui tip de comunicare profesională din propria limbă. Chiar şi în cazul unor cunoştinţe precare de limba engleză, studenţii găsesc deseori mai repede cuvântul englezesc pentru a defini o situaţie, decât cuvântul corespunzător din limba maternă.

În anul 2003, la finalul unui congres internaţional consacrat relaţiilor publice şi desfăşurat la Lima, cele două instituţii - H.E. Albert Jacquard (Namur) şi Universitatea San Martín de Porres (Lima) -, în dorinţa lor comună de a apăra şi de a pune în valoare ansamblul limbilor romanice, precum şi în intenţia de a demonstra şi starea de fapt enunţată privind utilizarea excesivă a limbii engleze în situaţii dintre cele mai comune în care limbile locale dispun de termeni echivalenţi, au iniţiat repertorierea şi definirea unui amplu corpus lingvistic capabil să răspundă cu prioritate nevoilor didacticii relaţiilor publice. Cercetarea a urmărit în primul rând întreprinderile care angajează persoane cu studii superioare, formate special pentru a surprinde acest tip de aspecte ce definesc particularităţi culturale şi lingvistice distincte.

Aderarea recentă a României la Uniunea Europeană, bogăţia ei culturală, dar şi dorinţa comună a colectivelor celor două instituţii academice din Cluj-Napoca şi Namur de a participa la asemenea proiecte de cercetare privind plurilingvismul şi diversitatea culturală, vin într-un moment în care chiar administraţiile locale ale celor două oraşe - Cluj-Napoca şi Namur - sunt deschise unei mai largi cooperări de perspectivă.

Din punctul de vedere al partenerilor belgieni, scopul major este ca prin acest proiect să răspundă nevoilor stringente identificate la nivelul întreprinderilor şi al administraţiei locale din ambele ţări, deja vizibil interesate de proiect, precum şi celor care îşi vor manifesta interesul faţă de acesta, la nivelul pieţelor naţionale şi la cel european, punând la dispoziţie un instrument de lucru deosebit de util, o lucrare de referinţă plurilingvă. Reuşita proiectului înseamnă, implicit, şi faptul că se oferă, odată cu lucrarea elaborată în comun, şi posibilitatea cunoaşterii reciproce atât din perspectiva profesională a relaţiilor publice cât, mai ales, din aceea a culturilor care interferează în acest demers.

Din punctul de vedere al părţii române (Universitatea Babeş-Bolyai şi Primăria municipiului Cluj-Napoca) este foarte important ca proiectul să contribuie la respectarea principiilor democraţiei şi la conştientizarea faptului că acest lucru depinde, printre altele, şi de o înţelegere exactă şi o utilizare corectă a conceptelor care o definesc.

România, graţie acestui parteneriat, accede la o reţea europeană dedicată comunicării în sfera relaţiilor publice. Aceasta se ghidează după o cartă al cărei principiu de bază este respectarea cetăţeanului şi a democraţiei printr-o comunicare transparentă.

 

 

Justificarea proiectului. Analiza obiectivelor şi a avantajelor scontate

Tendinţa destul de controversată de a transforma limba engleză într-o lingua franca în comunicarea internaţională trebuie privită obiectiv din perspectiva avantajelor care apar în comunicarea internaţională printr-o limbă de foarte mare circulaţie şi cu o mare priză la public, dar şi din perspectiva impactului negativ pe care îl poate avea asupra celorlalte, mai precis asupra limbilor materne ale utilizatorilor.

Desigur, comunicarea în limba engleză simplifică mult accesul la informaţie şi transmiterea mesajelor, datorită eficacităţii recunoscute a acesteia. Rezultatul este peste tot acelaşi: în comunicarea publică, oamenii ajung să nu mai înţeleagă bine anumiţi termeni, să îi utilizeze deseori greşit, iar propriile lor limbi ajung să accepte în situaţii de comunicare uzuale formule improvizate, preluate greşit şi care, după un timp, ajung să circule în limbă fără să acopere corect situaţia de comunicare în care sunt utilizate. Alteori, acestea reuşesc să se şi impună în limbile locale, generând noi limbaje de lemn în comunicarea din sfera publică.

Soluţia nu este, în niciun caz, limitarea utilizării limbii engleze. Ar fi o gravă eroare să se creadă că reducerea utilizării limbii engleze poate rezolva această tendinţă devenită generală. Dimpotrivă, studiile de specialitate arată că trebuie exploatată inteligent apetenţa mare a publicului pentru utilizarea acestei limbi, în sensul acordării unei şi mai mari importanţe calităţii comunicării în limba engleză şi a furnizării de instrumente lingvistice potrivite, cu ajutorul cărora formatorii de formatori în aria relaţiilor publice să asigure un grad convenabil şi corect de utilizare a vocabularelor curente din comunicarea publică atât în limba engleză, cât şi în celelalte limbi de comunicare locală.

Din această perspectivă, apariţia unui dicţionar bilingv în care una dintre componentele lingvistice să fie rezervată limbii engleze este deja un câştig enorm. Echipele de la Namur şi de la Lima au reuşit însă mult mai mult; ele au oferit publicului ţintă un dicţionar trilingv: spaniol-francez-englez consacrat bunelor practici în sfera comunicării publice. Serviciul adus celor trei limbi prin formula de lucru adoptată este imens. Adăugarea limbii române prin parteneriatul recent creat este în beneficiul utilizatorilor obişnuiţi şi al formatorilor de formatori în comunicarea publică în toate spaţiile de cultură şi de limbă în care interacţionează limbile engleză, franceză, spaniolă şi română, asigurând un suport solid pentru o preluare şi o utilizare corectă a termenilor în toate limbile de comunicare tratate.

Ca avantaje scontate, Belgia are posibilitatea să promoveze printr-un proiect plurilingv valorile francofoniei, ale diversităţii lingvistice şi culturale proprii şi să le pună în valoare într-un spaţiu cu tradiţie francofonă recunoscută. Proiectul deschide posibilitatea cunoaşterii reciproce atât din perspectiva profesională a relaţiilor publice cât, mai ales, din aceea a culturilor care interferează în acest demers. De asemenea, România beneficiază de posibilitatea ieşirii pe piaţa europeană cu un produs de cercetare al unei echipe mixte şi îşi îmbogăţeşte foarte mult, la rândul său, perspectiva culturală care se diversifică prin cooperarea cu Regiunea valonă. În ansamblul său, proiectul slujeşte valorile comunicării multilingve şi ale diversităţii culturale.

 

Referinţe despre interesul comun existent al ambelor ţări pentru proiectul propus şi justificarea necesităţii colaborării cu echipa de cercetare din ţara parteneră

Partenerii şi-au adresat reciproc scrisori de intenţie prin responsabilii proiectului, sub girul rectoratelor şi al departamentelor de cercetare. Din schimbul de documente oficiale rezultă compatibilitatea temei cu planurile de cercetare ale fiecărei instituţii, precum şi interesul partenerilor faţă de realizarea obiectivelor menţionate prin implicarea şi consultarea administraţiilor locale: scrisoare de intenţie LMA, UBB Cluj-Napoca, scrisoare de intenţie Primăria Municipiului Cluj-Napoca, scrisoare de intenţie HEAJ, Namur, atestarea temei în planul cercetare la LMA.

 

Nivelul actual al cunoştinţelor şi experienţei în cercetare pe plan naţional şi internaţional în cele două ţări, în domeniul proiectului propus

Echipele ambelor universităţi au preocupări recunoscute în domeniul de interes comun al relaţiilor publice prin însuşi profilul lor care se bazează eminamente pe comunicarea profesională multilingvă. În plus, secţia de Limbi Moderne Aplicate de la Universitatea Babeş-Bolyai formează, prin masteratul său de Traductologie-Terminologie, profesionişti cu înaltă calificare în domeniului industriilor limbii (traducere, localizare, adaptare, redactare, revizie, aplicaţii multimedia) - traducători specializaţi şi terminologi.

Vocaţia europeană a proiectului încurajează dezvoltarea acestuia prin adăugarea unui număr mai mare de componente lingvistice la cele oferite în dicţionarul existent şi la studii de specialitate pentru situarea şi utilizarea corectă a limbilor locale în raport cu limba engleză.

 

Desfăşurarea în timp a proiectului şi rezultatele estimate, pe etape

Calendarul previzional şi descrierea activităţilor fiecărei echipe de cercetare cu evidenţierea contribuţiei fiecărui partener