lect. univ. dr. Dóra Andrea Czégényi 

Domenii de interes:

  • Mitologie populară
  • Etnosemiotică
  • Etnobotanică

Prezentare

Dóra CZÉGÉNYI (n. 1974). După absolvirea Liceului Pedagogic din Oradea (jud. Bihor), și-a obținut diploma de licență în filologie (cu dubla specializare în limba și literatura maghiară, respectiv etnologie maghiară) la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca în anul 1998. A urmat programul de studii aprofundate (specializarea socio- şi etnolingvistică) al aceleiași instituții, absolvând în 1999. După studiile universitare de doctorat în cadrul școlii clujene „Studii de Hungarologie” în anul 2012 i s-a acordat titlul științific de doctor în domeniul filologie.

În perioada 1998–2000 a lucrat ca bibliotecar, cercetător și organizator de evenimente la Asociaţia Etnografică „Kriza János” din Cluj-Napoca. Din toamna anului 1999 este membră a Catedrei (azi: Departamentului) de Etnografie și Antropologie Maghiară. Până în anul 2002 a prestat activităţi didactice și administrative aferente postului de preparator, între 2002 și 2015 ca asistent universitar, în prezent fiind lector. Din anul 2006 este cadru didactic asociat al Departamentului de Geografie din Cluj, iar din anul 2007 și al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (linia maghiară). În ultimul deceniu a fost cadru didactic invitat la mai multe universități din Ungaria.

Domenii de cercetare: credința populară sălăjeană, etnosemiotica, etnobotanica.

Cele mai importante publicaţii

  1. Utilizarea etnomicologică a ieștii de fag și de mesteacăn în Transilvania (România). Genetic Resources and Crop Evolution Vol. 64. Nr. 1. 2017. 101–111. (Co-autor al articolului apărut în jurnal redactat în lb. engleză)
  2. Figura mitică a vrăjitoarei în documentele proceselor de vrăjitorie din Sălaj, sec. al XVIII-lea. In. KLANICZAY, Gábor – PÓCS, Éva (red.): Fermecători, vrăjitori și demoni în Europa Centrală și Răsăriteană. Budapesta: Balassi. 2014. p. 171–237. (Studiu apărut în volum colectiv redactat în lb. maghiară.)
  3. (ed.) Figura preotului vrăjitor. Roluri și situaţii. (Seria: Oameni şi contexte. Nr. vol. 11.) Cluj-Napoca: Societatea Muzeului Ardelean. 2014. 548 p. (Crestomație de texte populare redactată în lb. maghiară, cu un studiu-postfață, p. 331–414.)
  4. Studii etnobotanice maghiare în România. In. PIERONI, Andrea – QUAVE, Cassandra L. (eds.): Etnobotanică și diversitate bioculturală în Balcani. Perspectivele dezvoltării rurale durabile și a reconcilierii. New York: Springer. 2014. p. 29–44. (Co-autor al capitolului de carte apărut în lb. engleză)
  5. Credinţa populară „fără umbră”. Istoria conceptuală a superstiției. Muzeul Ardelean Vol. 74. Nr. 4. 2012. 1–45. (Articol apărut în lb. maghiară.)

Programa de studii

  • Introducere în folclor
  • Metodologia cercetării
  • Practică profesională (I)
  • Etnosemiotică
  • Folclor
  • Practica profesională (II)
  • Etnografie VI.
  • Share :
Acest website folosește cookie-uri pentru a vă oferi o mai bună experiență de navigare. Cookie-urile sunt mici fragmente de text pe care site-ul web le transmite browser-ului și care sunt stocate în dispozitivul informatic al utilizatorului. Prin utilizarea cookie-urilor, site-ul web devine mai util prin personalizarea conținutului său în funcție de preferințele dumneavoastră. Toate detaliile despre cookie-urile folosite le găsiți în Politica de utilizare a cookie-urilor. Continuarea navigării implică acceptarea cookie-urilor strict necesare. Site-ul web folosește și cookies de performanță care sunt utilizate doar pentru a îmbunătăți modul în care funcționează website-ul. Vizitatorii site-ului nostru nu sunt niciodată identificați în mod individual sau personal.
Accept
Respinge
Privacy Policy