1. PREZENTARE

Scurt istoric
• La 20 octombrie 1872, prin decret imperial, în Universitatea (maghiară) din Cluj este înfiinţată o Catedră de literatură română, avîndu-l ca prim profesor pe Grigore Silaşi (1872-1884), căruia i-a urmat Gavril Moldovan. Catedra a devenit, după primul război mondial, sub direcţia reputatului istoric literar Gh. Bogdan-Duică, unul dintre cele mai importante centre de formare a profesorilor şi cercetătorilor de specialitate, menţinîndu-şi această reputaţie şi în perioada dificilă a refugiului din anii ʼ40, respectiv în comunismul postbelic. Principalele direcţii de predare şi de cercetare vizează, de mai bine de o jumătate de secol, reflecţia critică asupra ideilor literare, nuanţînd istoric cercetări de poetică, de critică tematică etc. Pentru domeniul teoriei literare şi al esteticii, studiile şi cursurile au în vedere configurarea unui specific românesc în istoria domeniilor, dar şi o contextualizare a disciplinelor în peisajul ideatic european al epocilor succesive. Etnologia şi antropologia literară completează acest tablou al unei interdisciplinarităţi bine temperate, fundamentate prin lucrări de referinţă ale membrilor corpului didactic. În această catedră s-au ţinut, în anii ʼ30 ai veacului trecut, primele cursuri de istorie a unei construcţii culturale (prof. Dimitrie Popovici), iar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, primele cursuri de teoria lecturii (prof. Ion Vlad) sau de poetică postmodernă şi deconstructivistă (prof. Ioana Em. Petrescu) din mediile academice româneşti. De asemenea, prin preocupările sale de lexicografie, în domeniul literaturii române, catedra a răspuns substanţial la „nevoia de dicţionare” a vremurilor noi. Aici a fost elaborat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol., coord. prof. Ion Pop, grant al MCT/CNCSIS), majoritatea membrilor corpului profesoral fiind, de asemenea, colaboratori la marile proiecte lexicografice recente (Dicţionarul scriitorilor români, Dicţionarul general al literaturii române de la origini pînă în prezent, Dicționarul romanului românesc etc.). În sfîrşit, se cuvine remarcat faptul că mulţi dintre foştii şi actualii profesori ai Departamentului sunt scriitori renumiţi ai literaturii contemporane, deţinători ai unor premii prestigioase.
• Între personalităţile marcante ale culturii româneşti care au fost profesori ai Departamentului, celor pomeniţi anterior li se alătură Ion Breazu, Gavril Scridon, Mircea Zaciu, Ion Pulbere, Liviu Petrescu, Mircea Curticean, Gheorghe Perian.
2. PROGRAME DE LICENŢĂ ŞI DE MASTERAT

LICENŢĂ

RO
Descrierea specializării: Aria curriculară a programului de studii literare, nivel licență, cuprinde o sumă de discipline de specialitate, împreună cu profesorii propunători, (personalităţi recunoscute ale învăţământului românesc), precum Literatura română (veche, premodernă, modernă, de secol XX, contemporană, extrem contemporană) – prof. dr. Ioana Both, conf. dr. Sanda Cordoş, conf. dr. Călin Teutişan, lect. dr. Alex Goldiş, lect. dr. Laura Zăvăleanu, lect. dr. Corina Croitoru; Estetica şi teoria literaturii – conf dr. Horea Poenar, lect. dr. Andra Cozlean; Folclor literar – conf. dr. Eleonora Sava, lector dr. Lionel Roşca. Există, în plus, o ofertă bogată de cursuri opţionale. După cei trei ani în urma cărora se obține licenţa, absolventul poate intra în profesie sau poate continua studiile în programul de master (Studii literare româneşti), care îi va spori şansele pe piaţa muncii.
Domeniile vizate pe piaţa muncii: Cu o licenţă în română (care va fi completată de specializarea în cel de-al doilea segment, adică o limbă străină), absolventul poate fi profesor de limba şi literatura română / limba şi literatura străină, în ţară şi în străinătate (Italia, Spania, Franţa), cercetător, redactor de carte, redactor de revistă, muzeograf, producător / prezentator de ştiri, manager cultural, mediator cultural etc.
MASTERAT
Studii Literare Româneşti / Romanian Literary Studies

RO
Descrierea specializării: Conceput conform standardelor europene ale programelor de master şi de studii aprofundate, masterul oferă atît o pregătire teoretică, pentru un parcurs formativ al cercetătorului de performanţă, cît şi o profesionalizare pentru meserii din câmpul medierii culturale, frecvent cerute în contextul noii Europe. Românistica este inserată în mod firesc într-un cadru european, de istoria ideilor, dar şi de teorii ale identităţilor culturale, politice etc. Posibilitatea perfecţionării prin studii de un semestru la universităţi partenere de prestigiu din Europa adaugă un plus de excelenţă programului, vizibilitate internaţională, competitivitate pe piaţa ofertelor academice.
Domenii vizate pe piaţa muncii: mediatori culturali, editori, redactori de carte şi de media, filologi în domeniul arhivisticii literare, cadre didactice (nivel gimnaziu, liceu, universitar), etnologi, muzeografi – etnografi, publicişti, jurnalişti, documentarişti.
Masteranzii au posibilitatea de a continua cu studii doctorale în cadrul aceleiaşi specializări, de a participa la proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale derulate de Departament.
PARTENERI / PARTNERS
Arhiva „Popovici-Petrescu” – Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca
Centrul de Cercetări Literare şi Enciclopedice
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-napoca
INALCO Paris
Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” – Academia Română, Cluj-Napoca.
Institutul limbii române, Cluj-Napoca
Instituția Prefectului, Cluj-Napoca
Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai”, Cluj-Napoca
Universita degli Studi di Firenze
Universita La Sapienza, Roma
Universitatea din Fribourg
Universitatea din Jena
Universitatea din Poitiers
Universitatea din Poznan
Universitatea Jagellonă, Cracovia