Originile Universităţii şi ale Facultăţii de Litere pot fi trasate înapoi până în anul 1581, când a fost întemeiat la Cluj un Colegiu iezuit. În acord cu structura învăţământului din epocă, philologia era una din artele liberale funţionând ca o ancilla a teologiei. În secolul al XVII-lea, acest colegiu s-a dezvoltat în Academia Claudiopolitană, continuată, în timpul Imperiului habsburgic, de proiectele Mariei Tereza şi de Lyceumul înfiinţat de Iosif al II-lea. În 1872 a luat fiinţă Universitatea maghiară Franz Iosef, în cadrul căreia, sub conducerea lui Hugo von Meltzl, editorul primei reviste de literatură comparată din lume, funcţiona şi un Departament de studii germane. În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, în cadrul nou createi universităţi româneşti a ”Daciei Superioare”, a luat fiinţă Facultatea de Litere şi Filosofie. După cel de-al doilea război mondial, în cadrul universităţilor română Victor Babeş şi maghiară János Bolyai, reunificate în 1958 în Universitatea Babeş-Bolyai, era reorganizată actuala Facultate de Filologie. După Revoluţia anticomunistă din 1989, Facultatea şi-a luat numele actual de Litere.

Facultatea de Litere şi Filosofie a fost una din facultăţile în jurul cărora a luat naştere, în 1919, Universitatea „Daciei Superioare”. Rectorul şi fondatorul principal al Universităţii, Sextil Puşcariu, era şi titularul primei Catedre de limbă şi literatură română, I, pe lângă care funcţiona, iniţial, şi o catedră de Limbă şi literatură română, II, al cărei titular era Nicolae Drăganu. Încă din 1919, în cadrul acestei Facultăţi se înfiinţează şi o Catedră de lingvistică, suplinită iniţial de Iosif Popovici, şi devenită, apoi, Catedra de lingvistică generală şi dialectologie, al cărei titular a fost Theodor Capidan. Începând cu anul 1936, se cristalizează cele două catedre, de profil lingvistic, ale Facultăţii: Limba română  şi dialectele ei şi Lingvistică generală. În dependenţă de Catedra de limbă şi literatură română, I, s-a întemeiat, încă din 1919, pe lângă Facultatea de Litere şi Filosofie, Muzeul limbii române, ca „şcoală de studii înalte”, în fapt cel dintâi institut ştiinţific, cu statut academic bine definit, în domeniul ştiinţelor umane, din România.

Catedra de istoria literaturii române a avut drept prim titular pe G. Bogdan-Duică, ale cărui cursuri din primul an academic au fost sintetizate în volumul Istoria literaturii române. Întâii poeţi munteni (Cluj 1923).

În organizarea Facultăţii de Litere şi Filosofie a funcţionat, de la început, şi o secţie de filologie clasică, formată dintr-o Catedră de limbă şi literatură latină şi una de Limbă şi literatură greacă, avându-i ca profesori titulari pe Vasile Bogrea şi, respectiv, Ştefan Bezdechi. După moartea lui Vasile Bogrea, în 1926, cea dintâi catedră a fost ocupată de Teodor Naum.

Odată cu înfiinţarea Universităţii, au fost create şi catedrele de filologie modernă – i.e., Catedra de limba şi literatura franceză, Catedra de limba şi literatura italiană, Catedra de limba şi literatura engleză, Catedra de limba şi literatura germană – , precum şi Catedra de slavistică, condusă iniţial de Iosif Popovici (1919-1928) şi apoi de Theodor Capidan (1928-1931) şi, din 1931, de Emil Petrovici. Catedra de limba şi literatura maghiară a fost ocupată, până în 1940, de profesorul Kristof Gyorgy, reputat istoric literar, de notorietate în ţară şi în străinătate, în primul rând în Ungaria.

Structura iniţială a instituţiei noastre  s-a menţinut, în linii mari, şi după cele  două reorganizări succesive ale Universităţii, în ansamblul ei – devenită Universitatea „Victor Babeş”, în 1948 şi, apoi, din 1958, Universitatea „Babeş-Bolyai”. Cea mai importantă modificare de până în 1989 a vizat autonomizarea administrativă a Facultăţii care devine, acum, Facultatea de Filologie, separându-se de Facultatea de  Filosofie – decizie care s-a dovedit, în condiţiile politice date, benefică pentru menţinerea unui standard ridicat al învăţământului superior filologic la Cluj.

În această perioadă s-au afirmat, pe plan naţional şi internaţional, lingvişti precum: Ştefan Paşca, Dimitrie Macrea, Romulus Todoran, D.D. Draşoveanu, de la Catedra fuzionată de limba română şi lingvistică generală, Emil Petrovici şi Ion Pătruţ, de la Catedra de slavisitcă, Szabó T. Attila, Marton Gyula, Pentek Janos, de la Catedra de maghiară, sau stilisticieni ca Henri Jacquier, de la Catedra de limba şi literatură franceză, lexicografi ca Mihail Bogdan, de la Catedra de limba engleză şi, cu deosebire, literaţi de marcă, precum Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Vlad, Gavril Scridon, Ion Pulbere, Theodor Boşca, Liviu Rusu şi alţii de la Catedra de istorie a literaturii române şi teorie literară, Marian Papahagi de la Catedra de Limbi şi literaturi romanice, Csehy Gyula  de la Catedra de maghiară.

O dezvoltare mult mai largă şi mai diversificată cunoaşte Facultatea de Litere, în noua structură a Universităţii “Babeş-Bolyai”, după Revoluţia din 1989. În această perioadă s-au aflat la conducerea Facultăţii ca decani profesorii Liviu Petrescu (1990-1992), Mircea Muthu (1992-1996; 2004-2008), Ion Pop (1996-2000), Ştefan Oltean (2000-2004), Corin Braga (2008-în prezent). Între numeroasele inovaţii  de ordin instituţional, din această perioadă, în care Facultatea îşi măreşte considerabil numărul de studenţi, trebuie consemnate, în primul rând: înfiinţarea secţiei de Studii clasice conduse de Elena Popescu; înfiinţarea şi funcţionarea temporară a unei Secţii de Teatrologie (devenită ulterior Facultatea de Teatru), sub conducerea profesorului Ion Vartic; înfiinţarea Catedrei de literatură comparată, sub conducerea lui Corin Braga; a Catedrei de limbi scandinave, sub conducerea Sandei Tomescu; înființarea Departamentului de limbi și literaturi asiatice, în 2008, condus de Rodica Frențiu; înfiinţarea unei secţii de Limbă ucraineană, sub conducerea profesorului Marius Oros; înfiinţarea Catedrelor de etnografie şi folclor, conduse de Ion Şeuleanu şi Pentek János, a Catedrei de Literatură maghiară, condusă de Gymesi Eva si, apoi, de Egyed Emese şi Berszan Istvan.

După cum se poate vedea din acest scurt istoric, structura, inclusiv cea actuală a facultăţii noastre, reflectă natura multietnică a Transilvaniei în general. Mai multe catedre ale facultăţii asigură predarea celor trei limbi materne tradiţionale din zona noastră, româna, maghiara şi germana. Alături de acestea, un alt grup de catedre oferă studii în limbi şi literaturi de mare circulaţie: engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa. Avem o serie de specializări şi în limbi de o mai restrânsă circulaţie în România: ucraineana, norvegiana, finlandeza, japoneza, chineza, coreeana, la care se adaugă cursuri de iniţiere în limbi precum irlandeza, portugheza, daneza, suedeza şi poloneza. De asemenea, trebuie menţionat departamentul de limbi clasice, greaca şi latina, dar şi ebraica. Acestor catedre de limbi şi literaturi li se alătură cele de Limbi moderne aplicate, de Etnologie, de Literatură Universală şi Comparată, precum şi cele de introducere în limba română pentru studenţii străini şi în limbi străine pentru studenţii altor facultăţi. Integrată în sistemul european de învăţământ de tip Bologna, Facultatea noastră oferă, pe lângă studiile de licenţă de 3 ani, studii masterale de 2 ani, în cadrul a 13 programe de master, studii doctorale, în cadrul a 2 şcoli doctorale (de studii literare şi lingvistice şi de hungarologie), precum şi alte forme de învăţământ (la distanţă, long-life learning etc.). Prin diversitatea de oferte, Facultatea noastră este, alături de cea din Bucureşti, cea mai complexă, poliedrică şi dinamică din ţară. La evaluarea domeniilor făcută de Ministerul Educaţiei în 2011, Facultatea de Litere din Cluj a ocupat locul I pe ţară în domeniul Filologie.

Pe lângă activitatea de predare desfăşurată în cadrul celor 15 departamente, Facultatea de Litere are şi o bogată şi prestigioasă tradiţie de cercetare. În cadrul ei funcţioneazămai multe institute şi centre de cercetare. Activând pe lângă catedre, aceste institute şi centre publică 4 reviste indexate în baze de date internaţionale, alte reviste şi anuare şi întreţin relaţii cu numeroase universităţi din Europa şi din lume. O importantă reţea de biblioteci şi centre culturale româneşti şi străine vine să completeze oportunităţile şi facilităţile oferite de către facultate studenţilor noştri.

Calitatea pedagogică şi de cercetare a Facultăţii de Litere, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai ca unitate de cercetare avansată şi educaţie, se reflectă în locul I pe ţară obţinut de UBB în domeniul Filologie în ierarhizarea făcută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Educaţiei şi Sportului în 2010.