În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, în cadrul nou createi universităţi româneşti a ”Daciei Superioare”, a luat fiinţă Facultatea de Litere. La această facultate se predau încă de la început atât limbile, cât şi literaturile clasice, după cum atestă descrierea activităţilor didactice în Anuarul universităţii pe anul 1919-1920: Filologia clasicăSc I (latină), prof. agreg. Vasile Bogrea. Sem. I. Introducere în Filologia clasică, 3 ore. Figuri reprezentative din literatura antică, 2 ore. Proseminar: Horatii epistula ad Pisones, 2 ore. – Sem. II. Cultura greco-romană, 2 ore. Interpretări din lirica antică 1 oră. Seminar: Metrica greco-latină, 2 ore. Filologia clasică II (elină), agregat stagiar Ştefan Bezdechi. Sem. I. Istoria literaturii greceşti în sec. V, 1 oră. Aristotel, Arta poetică, 2 ore. Proseminar: Gramatica greacă, 2 ore. Lecturi din Xenoforon, 2 ore. – Sem. II. Alceste (Euripide), 1 oră. Broaştele (Aristophanes), 1 oră. Teatrul lui Euripide, 1 oră. Proseminar: Sintaxă greacă, 2 ore. În perioada interbelică a funcţionat în cadrul universităţii clujene una dintre cele mai prestigioase secţii de Filologie clasică din România, sprijinită de un institut de cercetare, şi anume Institutul de Studii Clasice, care edita şi prestigioasa revista AISC (Anuarul Institutului de Studii Clasice Cluj). Secţia era slujită de specialişti de renume precum Vasile Bogrea, Th. Naum, Şt. Bezdechi, Nicolae Lascu.

Datorită schimbărilor produse odată cu instaurarea regimului comunist, secţia de Filologie clasică, considerată inutilă întru realizarea idealurilor clasei muncitoare, a fost desfiinţată, profesorii pensionaţi, iar studenţii transferaţi la Bucureşti. Limba latină şi limba greacă veche au continuat totuşi să fie predate ca ştiinţe auxiliare studenţilor de la Litere, Istorie şi Filosofie. În anul 1967 s-a aprobat infiinţarea specializării Latină B, în cadrul Facultăţii de Filologie, unde au activat profesori precum Frieda Edelstein, Malvina Pătruţ, Virginia Macrea, Tiberiu Weiss, Elena Popescu, Vera Mocanu, care au încercat să păstreze viu spiritul culturii clasice în ciuda condiţiilor vitrege.

Pe baza acestei tradiţii de prestigiu şi a muncii de excelenţă depuse de oameni dedicaţi prezervării şi transmiterii valorilor umanismului clasic greco-roman a fost redeschisă în 1990 secţia de Limbi clasice pe lângă Catedra de Limba română şi lingvistică generală, în anul următor fiind reînfiinţată Catedra de Filologie Clasică, având în componenţă, pe lângă cadre didactice mai vechi, formate la Cluj, absolvenţi de Filologie Clasică ai Universităţii din Bucureşti, la care s-au adăugat treptat absolvenţi ai noii secţii clujene. După o perioadă de dezvoltare, în care studiile de licenţă acopereau un interval de cinci ani, a urmat treptat o restrângere a activităţii catedrei ca urmare a reducerii numărului de ore şi a implementării sistemului Bologna (cu studii de licenţă de trei ani). În anul 2012 catedra de Filologie Clasică a devenit departamentul de Limbi şi Literaturi Clasice, compus actualmente din cinci membri, care desfăşoară o activitate didactică intensă, urmărindu-şi în acelaşi timp interesele ştiinţifice prin activitate publicistică: Vasile Rus, Bogdan Neagota, Carmen Fenechiu, Cristian Baumgarten, Iulian Damian.