Originile Universităţii şi ale Facultăţii de Litere pot fi trasate înapoi până în anul 1581, când a fost întemeiat la Cluj un Colegiu iezuit. În acord cu structura învăţământului din epocă, philologia era una din artele liberale funţionând ca o ancilla a teologiei. În secolul al XVII-lea, acest colegiu s-a dezvoltat în Academia Claudiopolitană, continuată, în timpul Imperiului habsburgic, de proiectele Mariei Tereza şi de Lyceumul înfiinţat de Iosif al II-lea. În 1872 a luat fiinţă Universitatea maghiară Franz Iosef, în cadrul căreia, sub conducerea lui Hugo von Meltzl, editorul primei reviste de literatură comparată din lume, funcţiona şi un Departament de studii germane. În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, în cadrul nou createi universităţi româneşti a ”Daciei Superioare”, a luat fiinţă Facultatea de Litere şi Filosofie. După cel de-al doilea război mondial, în cadrul universităţilor română Victor Babeş şi maghiară János Bolyai, reunificate în 1958 în Universitatea Babeş-Bolyai, era reorganizată actuala Facultate de Filologie. După Revoluţia anticomunistă din 1989, Facultatea şi-a luat numele actual de Litere.

Facultatea de Litere şi Filosofie a fost una din facultăţile în jurul cărora a luat naştere, în 1919, Universitatea „Daciei Superioare”. Rectorul şi fondatorul principal al Universităţii, Sextil Puşcariu, era şi titularul primei Catedre de limbă şi literatură română, I, pe lângă care funcţiona, iniţial, şi o catedră de Limbă şi literatură română, II, al cărei titular era Nicolae Drăganu. Încă din 1919, în cadrul acestei Facultăţi se înfiinţează şi o Catedră de lingvistică, suplinită iniţial de Iosif Popovici, şi devenită, apoi, Catedra de lingvistică generală şi dialectologie, al cărei titular a fost Theodor Capidan. Începând cu anul 1936, se cristalizează cele două catedre, de profil lingvistic, ale Facultăţii: Limba română  şi dialectele ei şi Lingvistică generală. În dependenţă de Catedra de limbă şi literatură română, I, s-a întemeiat, încă din 1919, pe lângă Facultatea de Litere şi Filosofie, Muzeul limbii române, ca „şcoală de studii înalte”, în fapt cel dintâi institut ştiinţific, cu statut academic bine definit, în domeniul ştiinţelor umane, din România.

Catedra de istoria literaturii române a avut drept prim titular pe G. Bogdan-Duică, ale cărui cursuri din primul an academic au fost sintetizate în volumul Istoria literaturii române. Întâii poeţi munteni (Cluj 1923).

În organizarea Facultăţii de Litere şi Filosofie a funcţionat, de la început, şi o secţie de filologie clasică, formată dintr-o Catedră de limbă şi literatură latină şi una de Limbă şi literatură greacă, avându-i ca profesori titulari pe Vasile Bogrea şi, respectiv, Ştefan Bezdechi. După moartea lui Vasile Bogrea, în 1926, cea dintâi catedră a fost ocupată de Teodor Naum.

Odată cu înfiinţarea Universităţii, au fost create şi catedrele de filologie modernă – i.e., Catedra de limba şi literatura franceză, Catedra de limba şi literatura italiană, Catedra de limba şi literatura engleză, Catedra de limba şi literatura germană – , precum şi Catedra de slavistică, condusă iniţial de Iosif Popovici (1919-1928) şi apoi de Theodor Capidan (1928-1931) şi, din 1931, de Emil Petrovici. Catedra de limba şi literatura maghiară a fost ocupată, până în 1940, de profesorul Kristof Gyorgy, reputat istoric literar, de notorietate în ţară şi în străinătate, în primul rând în Ungaria.

Structura iniţială a instituţiei noastre  s-a menţinut, în linii mari, şi după cele  două reorganizări succesive ale Universităţii, în ansamblul ei – devenită UniversitateaVictor Babeş, în 1948 şi, apoi, din 1958, Universitatea „Babeş-Bolyai. Cea mai importantă modificare de până în 1989 a vizat autonomizarea administrativă a Facultăţii care devine, acum, Facultatea de Filologie, separându-se de Facultatea de  Filosofie – decizie care s-a dovedit, în condiţiile politice date, benefică pentru menţinerea unui standard ridicat al învăţământului superior filologic la Cluj.

În această perioadă s-au afirmat, pe plan naţional şi internaţional, lingvişti precum: Ştefan Paşca, Dimitrie Macrea, Romulus Todoran, D.D. Draşoveanu, de la Catedra fuzionată de limba română şi lingvistică generală, Emil Petrovici şi Ion Pătruţ, de la Catedra de slavisitcă, Szabó T. Attila, Marton Gyula, Pentek Janos, de la Catedra de maghiară, sau stilisticieni ca Henri Jacquier, de la Catedra de limba şi literatură franceză, lexicografi ca Mihail Bogdan, de la Catedra de limba engleză şi, cu deosebire, literaţi de marcă, precum Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Vlad, Gavril Scridon, Ion Pulbere, Theodor Boşca, Liviu Rusu şi alţii de la Catedra de istorie a literaturii române şi teorie literară, Marian Papahagi de la Catedra de Limbi şi literaturi romanice, Csehy Gyula  de la Catedra de maghiară.

O dezvoltare mult mai largă şi mai diversificată cunoaşte Facultatea de Litere, în noua structură a Universităţii “Babeş-Bolyai”, după Revoluţia din 1989. În această perioadă s-au aflat la conducerea Facultăţii ca decani profesorii Liviu Petrescu (1990-1992), Mircea Muthu (1992-1996; 2004-2008), Ion Pop (1996-2000), Ştefan Oltean (2000-2004), Corin Braga (2008-în prezent). Între numeroasele inovaţii  de ordin instituţional, din această perioadă, în care Facultatea îşi măreşte considerabil numărul de studenţi, trebuie consemnate, în primul rând: înfiinţarea secţiei de Studii clasice conduse de Elena Popescu; înfiinţarea şi funcţionarea temporară a unei Secţii de Teatrologie (devenită ulterior Facultatea de Teatru), sub conducerea profesorului Ion Vartic; înfiinţarea Catedrei de literatură comparată, sub conducerea lui Corin Braga; a Catedrei de limbi scandinave, sub conducerea Sandei Tomescu; înfiinţarea unui departament de Studii orientale, sub conducerea Emmei Tămâianu-Morita şi apoi Rodica Frenţiu; înfiinţarea unei secţii de Limbă ucraineană, sub conducerea profesorului Marius Oros; înfiinţarea Catedrelor de etnografie şi folclor, conduse de Ion Şeuleanu şi Pentek János, a Catedrei de Literatură maghiară, condusă de Gymesi Eva si, apoi, de Egyed Emese şi Berszan Istvan.

După cum se poate vedea din acest scurt istoric, structura, inclusiv cea actuală a facultăţii noastre, reflectă natura multietnică a Transilvaniei în general. Mai multe catedre ale facultăţii asigură predarea celor trei limbi materne tradiţionale din zona noastră, româna, maghiara şi germana. Alături de acestea, un alt grup de catedre oferă studii în limbi şi literaturi de mare circulaţie: engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa. Avem o serie de specializări şi în limbi de o mai restrânsă circulaţie în România: ucraineana, norvegiana, finlandeza, japoneza, chineza, coreeana, la care se adaugă cursuri de iniţiere în limbi precum irlandeza, portugheza, daneza, suedeza şi poloneza. De asemenea, trebuie menţionat departamentul de limbi clasice, greaca şi latina, dar şi ebraica. Acestor catedre de limbi şi literaturi li se alătură cele de Limbi moderne aplicate, de Etnologie, de Literatură Universală şi Comparată, precum şi cele de introducere în limba română pentru studenţii străini şi în limbi străine pentru studenţii altor facultăţi. Integrată în sistemul european de învăţământ de tip Bologna, Facultatea noastră oferă, pe lângă studiile de licenţă de 3 ani, studii masterale de 2 ani, în cadrul a 13 programe de master, studii doctorale, în cadrul a 2 şcoli doctorale (de studii literare şi lingvistice şi de hungarologie), precum şi alte forme de învăţământ (la distanţă, long-life learning etc.). Prin diversitatea de oferte, Facultatea noastră este, alături de cea din Bucureşti, cea mai complexă, poliedrică şi dinamică din ţară. La evaluarea domeniilor făcută de Ministerul Educaţiei în 2011, Facultatea de Litere din Cluj a ocupat locul I pe ţară în domeniul Filologie.

Pe lângă activitatea de predare desfăşurată în cadrul celor 15 departamente, Facultatea de Litere are şi o bogată şi prestigioasă tradiţie de cercetare. În cadrul ei funcţioneazămai multe institute şi centre de cercetare. Activând pe lângă catedre, aceste institute şi centre publică 4 reviste indexate în baze de date internaţionale, alte reviste şi anuare şi întreţin relaţii cu numeroase universităţi din Europa şi din lume. O importantă reţea de biblioteci şi centre culturale româneşti şi străine vine să completeze oportunităţile şi facilităţile oferite de către facultate studenţilor noştri.

Calitatea pedagogică şi de cercetare a Facultăţii de Litere, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai ca unitate de cercetare avansată şi educaţie, se reflectă în locul I pe ţară obţinut de UBB în domeniul Filologie în ierarhizarea făcută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Educaţiei şi Sportului în 2010.

Şcoli ştiinţifice de tradiţie

Şcoala de istorie literară

Şcoala de istorie literară a fost întemeiată în 1919, odată cu iniţierea învăţământului universitar în limba română la Cluj, naşterea sa fiind legată de câteva figuri ale întemeietorilor: Sextil Puşcariu, Vasile Bogrea şi, în special, Gheorghe Bogdan-Duică, primul decan al Facultăţii de Litere, membru al Academiei Române.
Şcoala are o puternică linie didactică, manifestată în cursuri, seminarii, diverse activităţi specifice unei grupări susţinute în mediul universitar. Există o certă conştiinţă a apartenenţei şi provenienţei la / din această şcoală, transmisă de la o generaţie la alta. Şcoala are, de asemenea, o linie (direcţie) ştiinţifică, de anvergură naţională (fiind considerată cea mai importantă şcoală de gen din România) şi cu notabile deschideri internaţionale. Fiind vorba de o tradiţie aproape centenară, în cadrul ei se succed mai multe orientări şi metode de cercetare.
Relevante pentru domeniu sunt studiile monografice semnate de reprezentanţii acestei şcoli: Dumitru Popovici, Mircea Zaciu, Georgeta Antonescu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Mircea Muthu, Doina Curticăpeanu, Vasile Fanache, Ioana Bot, Sanda Cordoş, Gheorghe Perian, Călin Teutişan, Horea Poenar.

Şcoala de literatură comparată

Dintre şcolile ştiinţifice de tradiţie de la Facultatea de Litere, Şcoala de literatură comparată are vechimea cea mai mare, fiind legată de un moment augural din 1879, când comparatistul HUGO MELZL editează la universitatea clujeană prima revistă de literatură comparată din Europa, Acta Comparationis Litterarum Universarum.
Pe baza acestei tradiţii, pe care majoritatea surselor de referinţă din lume o menţionează, la universitatea clujeană s-a constituit o foarte puternică şcoală de literatură universală şi comparată, ilustrată de personalităţi ca: Liviu Rusu, Liviu Petrescu, Ion Pulbere, Teodor Boşca, Ion Vartic, Cornel Căpuşan, Ştefan Bitan, un maestru tutelar, neuniversitar, al disciplinei fiind şi Adrian Marino.
Tradiţia de prestigiu şi munca de excelenţă a acestei şcoli sunt continuate astăzi de universitari recunoscuţi în viaţa ştiinţifică a ţării şi peste hotare, cum sunt: Ion Vartic, Vasile Voia, Ştefan Borbély, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Diana Adamek, Mihaela Ursa.

Şcoala de gramatică relaţională neotradiţională

Creată de prof. D. D. Draşoveanu la începutul anilor ’70, Şcoala de gramatică relaţională neotradiţională grupează, cu trecerea anilor, principalii gramaticieni clujeni (Mircea Zdrenghea, Ştefan Házy, Viorel Hodiş, Gligor Gruiţă, Dumitru Bejan, G. G. Neamţu, Constantin Milaş ş.a.), uniţi în jurul unui set de principii teoretice fundamentale privind organizarea şi funcţionarea nivelului gramatical al limbii române, într-o oarecare măsură opuse celor din aşa-numita gramatică «oficială», reprezentată în principal de Gramatica Academiei (1963).
În cadrul acestei orientări, accentul cade pe relaţie, entitate autonomă (cu expresie şi conţinut), relaţie întotdeauna interlexematică, generatoare a sintagmei – unitatea nivelului gramatical, atât maximală, cât şi minimală, cu structură exclusiv binară.
Continuitatea acestei şcoli este asigurată de tinerii cercetători: Ştefan Gencărău, Adrian Chircu, Daiana Cuibus, Maria Aldea.

Româna ca limbă străină

În 1974, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj s-a format colectivul de „limbă română pentru străini”. Iniţial, la baza creării acestei structuri nu a stat o fundamentare teoretică, o decizie a specialiştilor, ci o „directivă” ce trebuia aplicată fără comentarii, noua abordare fiind privită de către filologi cu destulă circumspecţie. Însă, pentru o generaţie de tineri absolvenţi entuziaşti, acesta a fost începutul unei „aventuri” în descoperirea altei perspective asupra limbii lor.  Colectivul s-a impus pe plan naţional, publicând peste 50 de lucrări didactico-ştiinţifice: manuale de limbă română sau manuale specializate pe diverse domenii, gramatici, culegeri de texte sau de exerciţii, dicţionare. Pe lângă activitatea didactică,  membrii colectivului au organizat şi au participat la manifestări ştiinţifice locale sau naţionale de lingvistică aplicată, au publicat articole în revistele de specialitate, au desfăşurat o activitate ştiinţifică orientată pe domeniul RLS.
Membrii Departamentului de limbă, cultură şi civilizaţie românească (înfiinţat în 1995) continuă să-şi facă simţită prezenţa în domeniul RLS printr-o activitate ştiinţifică variată.

Şcoala de folcloristică şi etnologie română

Şcoala de folcloristică şi etnologie de la Catedra de Literatura română, Teorie literară şi Etnologie a Facultăţii de Litere are o tradiţie universitară de peste 50 de ani. Predarea disciplinelor etnologice în limba română la Universitatea din Cluj se leagă de numele lui Romulus Vuia, primul profesor, care, în 1926 a ţinut cursul de Introducere în etnologie şi folclor, la Facultatea de Geografie. La Facultatea de Litere, folclorul a fost introdus în curriculă din anul academic 1952-1953, primul care a predat această disciplină fiind Dumitru Pop. În 1955, el a înfiinţat un Cerc de Folclor, devenit mai târziu Cerc de Etnologie, care a funcţionat neîntrerupt timp de 50 de ani, existând şi în prezent. Împreună cu Nicolae Bot şi Ion Şeulean, au format Colectivul de Folclor al Catedrei de Literatura română. Cercul de Etnologie, care a desfăşurat temeinice cercetări de teren, a reprezentat un cadru în care s-au format de-a lungul timpului personalităţi ştiinţifice şi un creuzet de formare a tinerilor: Ion Cuceu, Maria Cuceu, Virgiliu Florea, Doina Comloşan, Aneta Micle, Ilie Moise, Ştefan Borbély, Ştefan Gencărău, Eleonora Sava, Lionel Roşca, Viorel Rogoz, Dumitru Lazăr, Horea Alupului, Crăciun Parasca, Vasile Filip, Ella Cosma, Ana Maria Lisovski, Camelia Burghele etc.

Şcoala clujeană de etnologie maghiară

Învăţământul universitar în domeniul etnologiei maghiare a fost iniţiat în anul 1898, la Universitatea „Ferenc József” din Cluj, de către profesorul universitar Herrmann Antal. Acest eveniment a reprezentat un pionierat la nivel european. În perioada 1898–1919 aici s-a format prima generaţie de etnologi savanţi, care au contribuit la fondarea diferitelor instituţii de specialitate. După o perioadă de inexistenţă (1919–1940), între anii 1940–1948 cursurile de etnologie au fost susţinute de către Viski Károly şi Gunda Béla, perioadă în care s-a format a doua generaţie de etnologi, reprezentată de savanţi de renume european ca Kós Károly, Faragó József şi Nagy Olga. Desfiinţată de regimul comunist, specializarea a fost reînfiinţată în anul 1990, la Facultatea de Litere, formând cea de a treia generaţie de absolvenţi. În prezent această specializare este asigurată de membrii Catedrei de Etnografie şi Antropologie Maghiară (singura catedră de specialitate în România): prof. dr. Péntek János, asistent drd. Czégényi Dóra, conf. dr. Gazda Klára, prof. dr. Keszeg Vilmos, lect. dr. Könczei Csilla, prof. dr. Pozsony Ferenc, asist. drd. Szabó Árpád Töhötöm, lect. dr. Szikszai Mária, conf. dr. Tánczos Vilmos.

Şcoala de teorie, estetică şi istoria literaturii maghiare

În cadrul Catedrei de literatură maghiară identificăm prezenţa unei importante şcoli ştiinţifice, având o veche şi valoroasă tradiţie în universitatea noastră. Astfel, cronologic, vom constata existenţa a cel puţin patru direcţii de cercetare: 1. Hugo Meltzl – Brassai Sámuel: Acta Comparationis Litterarum Universarum (1877-1888); 2. Dézsi Lajos – cercetări în domeniul istoriei literaturii maghiare vechi (1906-1919); 3. Cercetări de estetică şi teoria literaturii – fondată de prof. Szabédi László în anii ’50 (luptând cu ideologia comunistă impusă); 4. Cercetări de istoria literaturii maghiare moderne – fondată de prof. Antal Árpád, în anii ’60.
În prezent, alături de personalităţi marcante ale domeniilor anterior enumerate (Prof. dr. Antal Árpád, Prof. dr. Kozma Dezső, Prof. dr. Cs. Gyimesi Éva, Prof. dr. Orbán Gyöngyi, Prof. dr. Gábor Csilla, Conf. dr. Horváth Andor), remarcăm prezenţa tinerilor specialişti ai catedrei, moştenitori ai acestei tradiţii: Conf. dr. Berszán István, Conf. dr. Molnár Bodrogi Enikő, Lect. dr. Balázs Imre József, Lect. dr. Selyem Zsuzsa, Lect. dr. Szabó Levente, Lect. dr. Tóth Zsombor, Lect. dr. Józsa István, Asist. Jankó Száp Ilona Yvette, Asist. Varga P. Ildikó.

Şcoala de lingvistică maghiară

Fiind una dintre cele mai vechi catedre ale universităţii noastre, Catedra de limba maghiară şi lingvistică generală se poate mândri cu profesori proeminenţi care au determinat cercetările specifice specializării, iniţiatori ai unor adevărate şcoli ştiinţifice de tradiţie. În primul rând, menţionăm şcoala de istoria limbii care s-a născut sub îndrumarea profesorului Szabó T. Attila (1906-1987). Sub îndrumarea lui şi-au început activitatea mulţi viitori profesori ai catedrei care, la rândul lor, au îndrumat studenţii spre cercetare, au iniţiat ei înşişi cercetări importante. Şcoala de dialectologie şi contactologie se datorează în special profesorului Márton Gyula (1916-1976). Cercetările lui au fost continuate de foarte mulţi studenţi şi de viitorii profesori ai catedrei, printre care se numără profesorul Péntek János.  Şcoala de stilistică a catedrei noastre se datorează profesorului Szabó Zoltán (1927-2007). Lucrările eminentului profesor au inspirat mulţi cercetători din ţară şi de peste hotare, acest lucru contribuind la continuarea tradiţiei acestei şcoli.

Şcoala de limbă şi literatură franceză

De la înfiinţarea lui, la doi ani după crearea, în 1919, a universităţii române de la Cluj, învăţământul în limba franceză a fost încredinţat profesorului Yves Auger, fost elev al Şcolii Normale Superioare din Paris, şef al Catedrei de limba şi literatura franceză  şi iniţiatorul unei şcoli de predare a limbii şi a literaturii franceze conform standardelor celor mai ridicate impuse de Şcoala Normală Superioară  din capitala Franţei. În această direcţie l-a antrenat şi format pe Henri Jacquier, şi el, fost elev al Şcolii Normale Superioare din Paris, care a fost titularizat lector, la Catedra de franceză a Universităţii din Cluj în 1931. Eminentă personalitate academică, profesorul Henri Jacquier a continuat direcţia deschisă de profesorul Yves Auger şi a fost inovator în domeniul cercetării lingvistice.  Sub îndrumarea lui s-a format o şcoală de specialişti în domeniul lingvisticii franceze şi al traducerii literare, dintre care s-a impus figura proeminentă a profesorului Ion Niculiţă. Profesorul Herni Jacquier a deschis şcoala de specialişti în domeniul literelor franceze prin exemplul oferit şi prin dăruirea cu care i-a îndrumat pe discipolii săi şi pe doctoranzii pe care i-a condus. Aceştia au devenit specialişti de frunte, mulţi dintre ei fiind în prezent membri ai Catedrei de limba şi literatura franceză din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Şcoala clujeană de germanistică

Catedra de limbă şi literatură germană a luat fiinţă în anul 1872, sub conducerea sasului transilvănean Hugo von Meltzl. Primul rector al Universităţii române, Sextil Puşcariu, a susţinut rolul de mijlocitor al germanisticii pe plan cultural între românii şi saşii transilvăneni, misiune asumată şi îndeplinită cu prisosinţă de lingvistul şi teologul bistriţean Gustav Kisch (1869-1948), în postura de şef de catedră. Succesorul lui Gustav Kisch a fost Karl Kurt Klein (1897-1971), o personalitate recunoscută dincolo de graniţele ţării în domeniul germanisticii. Printre numele de marcă ale Catedrei de germană s-au numărat în anii 60/70/80 Michael Markel, Brigitte Tontsch, şi Peter Motzan şi Petru Forna, specialişti în literatură germană. Lingvistica a fost reprezentată de Maria Nahlik, Evemarie Sill,  Margareta Szilagyi, Tiberiu Z. Sinka şi Anita Carmen Suciu, apoi de Elena Viorel şi Georgeta Vancea.
Generaţia actuală a germanisticii clujene este compusă din: prof. dr. Rudolf Windisch, conf. dr. Lucia Gorgoi, lect. dr. Daniela Vladu, lect. dr. Tar Nora Gabriela, lect. dr. Emilia Muncaciu-Codarcea, as. drd. Ursula Wittstock, as. drd. Jakabhazi Santa Reka, as. drd. Laura Laza, as. drd. Szell Anita, drd. Alexandra Vlad.

Şcoala de slavistică clujeană

Şcoala de slavistică clujeană îşi are începuturile în 1919, luând fiinţă odată cu crearea Catedrei de filologie slavă (în cadrul Universităţii Române din Cluj) şi fiind în permanenţă strâns legată de destinele acesteia. Această şcoală a avut drept fondatori profesori iluştri: Iosif Popovici, Theodor Capidan, Emil Petrovici, Ioan Pătruţ.
Printre reprezentanţii actuali ai şcolii clujene de slavistică se numără personalităţi marcante ale domeniului (prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, prof. univ. dr. Marius I. Oros, conf. univ. dr. Mircea Croitoru, conf. univ. dr. Adrian Ghijiţki, conf. univ. dr. Alexa Bán), dar şi tineri specialişti, formaţi la şcoala celor dintâi: conf. dr. Diana Tetean, lector dr. Sanda Misirianţu, lector dr. Balázs Katalin, lector dr. Bartalis Judit, lector dr. Adriana Cristian, lector dr. Cristina Silaghi, asist. drd. Ioan Herbil, asist. Carolina Botiş.
În prezent, Şcoala de slavistică clujeană contribuie la popularizarea limbilor, literaturilor şi culturilor slave, principalele direcţii de cercetare ale generaţiei tinerilor slavişti reflectându-se în publicaţiile şi participările la manifestările ştiinţifice de prestigiu.

Școli științifice actuale

Centrul de cercetări literare și enciclopedice

C.C.L.E.

CENTRUL DE CERCETĂRI LITERARE ŞI ENCICLOPEDICE

Director: Călin Teutişan

Web page: centrulcle.wordpress.com

          Centrul de cercetări literare şi enciclopedice este un nucleu de studii în domeniul ştiinţelor socio-umane. El acoperă o arie de cercetare care cuprinde literatura română de la origini până în prezent, istoria literară, critica literară, teoria literaturii, literatura comparată, etnologia, antropologia culturală, sociologia literaturii. Centrul a fost înfiinţat în 1995, în cadrul Catedrei de Literatură Română, Teoria Literaturii şi Etnologie a Facultăţii de Litere din Cluj. Prin programele sale, Centrul urmăreşte un set larg de obiective: cercetări în domeniul ştiinţelor socio-umane (efectuate de cadre universitare, doctoranzi, masteranzi şi studenţi); organizarea de manifestări ştiinţifice în domeniile de cercetare avute în vedere de C.C.L.E., cu participarea unor colective de cercetători din universităţile partenere, precum şi a unor doctoranzi, masteranzi şi studenţi ai Catedrei de Literatură Română, Teoria Literaturii şi Etnologie; publicarea celor mai semnificative rezultate ştiinţifice în revistele Centrului (Synergies Roumanie – revistă academică internaţională BDI şi CNCS B; Studii literare – revistă academică de critică, teorie şi istorie literară) şi în revista „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Series Philologia); organizarea de mese rotunde în cadrul grupurilor de cercetare, pe tematicile specifice acestui cadru de studiu; organizarea de laboratoare de creative writing, cu participarea unor scriitori invitaţi, în cadrul atelierelor şi grupurilor de dezbatere ale Centrului.
Componente ale Centrului: I. un master interdisciplinar de literatură română; II. 2 reviste academice; III. Grupuri de cercetare; IV. grupuri de dezbatere; V. Atelier de creative writing.

Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului

Phantasma.

Centrul de Cercetare a Imaginarului

Director: Prof. dr. Corin Braga

 Webpage : http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/

Baza teoretică. Conceptul de imaginar este un concept central pentru analiza comportamentului uman individual şi de grup. O tradiţie filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o fiinţă raţională, ale cărei acţiuni depind de mecanisme perfect logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raţionalităţii nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a înţelege, a anticipa şi eventual a influenţa şi dirija conduitele persoanelor şi ale grupurilor trebuie investigate motivaţiile lor inconştiente, conţinuturile imaginare şi simbolice, încărcăturile emoţionale etc. Cercetarea imaginarului vine să suplinească această lacună majoră din filosofia şi psihologia europeană. Situate între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginile, simbolurile, fantasmele constituie un substrat fără de care nu poate fi înţeleasă activitatea psihicului (Cf. Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, 2004).
Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. Ei au abordat imaginaţia dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile sale în cadrul psihismului individual şi al celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice. În ultimii cincizeci de ani, cercetarea imaginarului s-a impus ca o disciplină de vârf atât în ştiinţele naturii (psihologie), prin explorarea funcţiilor somnului REM (Rapid Eyes Mouvement), somnul paradoxal, somnul cu vise, cât şi în antropologie şi în ştiinţele umaniste, prin crearea unor metode de investigare a imaginarului colectiv, cum ar fi mitanaliza, mitocritica, psihocritica, arhetipologia generală, imagologia.
Istoric şi context internaţional. În ultimele decade, odată cu dezvoltarea societăţii postmoderne, relevanţa şi importanţa acestor cercetări a crescut în mod vertiginos. Lumea actuală evoluează spre ceea ce se numeşte satul global, o societate în care, la fel cum locuitorii satului tradiţional cunoşteau toate întâmplările importante din localitate, oamenii din toate părţile lumii pot primi, prin canalele mediatice, informaţii despre orice eveniment, desfăşurat în orice colţ al pământului. Spre deosebire însă de satul tradiţional, unde transmiterea acestor informaţii era directă, interpersonală, nemediată, în satul global informaţia este indirectă, mediată, transformată. Sistemul mondial de reclame, reţelele de distribuţie internaţională a filmelor, ziarele şi revistele cu circulaţie universală, televiziunile prin cablu şi prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive ale indivizilor şi evenimentelor, ci doar imagini imaginare (Cf. Jean-Paul Sartre, L’imagination, 1950), imagini procesate în studiouri şi redacţii. Aceste imagini devin capabile să transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipulării comerciale sau ideologice. Campaniile politice şi războaiele electronice, modele şi sistemul de promovare a vedetelor sunt nişte exemple banale în ceea ce priveşte felul în care imaginile ne influenţează şi modelează viziunea asupra realităţii.
În faţa acestor noi provocări teoretice, în Europa a apărut o nouă generaţie de cercetători ai imaginarului, cum sunt Jean-Jacques Wunenburger, Michel Maffesoli, Philippe Walter, Joël Thomas, Pierre Brunel, Helder Godihno, Paul Carmignani, Claude-Gilbert Dubois, Jacques Boulogne  etc. Pornind de la modelul Centrului de Cercetare a Imaginarului creat de Gilbert Durand la Grenoble la sfârşitul anilor 60, aceşti cercetători şi omologi ai lor din diverse ţări ale Europei au creat o reţea de Centre de cercetare a imaginarului în Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Belgia, Elveţia, Polonia, Grecia sau România.
La Universitatea Babeş-Bolyai, un grup de cadre didactice din Facultatea de Litere (Corin Braga, Ştefan Borbély, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoş, Horea Poenar, Mihaiela Ursa, Cornel Vâlcu) şi de la alte facultăţi (Ovidiu Pecican, Marius Jucan etc.) şi-au unit eforturile pentru a înfiinţa un Centru de Cercetare a Imaginarului, numit PHANTASMA. Centrul a fost inaugurat la 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivităţi oficiale la care a participat prof. Jean-Jacques Wunenburger, director al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului şi a raţionalităţii din Dijon şi responsabil cu relaţiile dintre centrele din Franţa şi din lume.

            Obiectivele generale de cercetare pe care şi le propune Centrul sunt:

Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.
Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un ”sat global” şi trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.
Reţeaua CRI (Centres de Recherches sur l’Imaginaire) a pus la punct o strategie de cercetare colectivă. O serie de simpozioane desfăşurate la sfârşitul anilor 90 sub patronajul lui Gilbert Durand au redefinit conceptul de imaginar, câmpul de priorităţi şi metodologiile de lucru ale disciplinei. Aceste direcţii au fost sistematizate în volume precum Introduction aux methodologies de l’imaginaire (1998). Coordonatorul volumului, Joël Thomas, defineşte spre exemplu imaginarul ca « un système, un dynamisme organisateur des images, qui leur confere une profondeur en les reliant entre elles. L’imaginaire n’est donc pas une collection d’images additionnés, un corpus, mais un reseau ou le sens est dans la relation ». O asemenea definiţie dinamică, reticulară, este capabilă să revoluţioneze ştiinţele umaniste şi face din cercetarea europeană a imaginarului o prioritate mondială, fără echivalent în studiile de peste ocean.
Integrat în reţeaua CRI, Centrul de cercetare a imaginarului din Cluj dezvoltă în spaţiul românesc acest domeniu. În ultimii ani, cu ajutorul mai multor granturi (CNCSIS, Templeton, NEC-Link, CNCS), au fost organizate trei simpozioane internaţionale, Les imaginaires européens (2005), Homo errans (2006), Gulag & Holocaust (2007), Les topographies du mal (2012) şi o serie de conferinţe şi prelegeri ale unor profesori din reţea. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în cele 19 volume tipărite până acum în colecţia Mundus imaginalis, în cele 14 numere din Caietele Echinox, precum şi în cărţi şi studii de autor. O sinteză a contribuţiei teoretice a şcolii clujene este reprezentată de volumul Concepte şi metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007), în care sunt definite concepte noi sau adaptate precum cele de anarhetip, deprogramarea creierelor, ficţionalizarea, locurile memoriei, criti-ficţiunea etc.

CIL. Centrul pentru Industriile Limbii

CIL. Centrul pentru Industriile Limbii

Cercetare, documentare, transfer tehnologic şi cognitiv în domeniul ingineriilor limbii (traductologie, terminologie, interpretariat de conferinţă, mediere lingvistică şi culturală, localizare şi subtitrare)

 Director: Prof. dr. Mihaela Toader

            Centrul de cercetare pentru industriile limbii CIL: traductologie, terminologie, interpretare de conferinţă şi inginerie lingvistică, înfiinţat prin Decizia Senatului UBB din 17 iulie 2008, preia componenta interdisciplinară şi multilingvă de cercetare aferentă axelor ce definesc profilul specializării universitare LMA, desfăşoară activităţi specifice acestui domeniu distinct de studii şi oferă, prin obiectivele şi misiunea sa, cadrul propice desfăşurării programelor şi proiectelor de cercetare asumate în parteneriatele naţionale şi internaţionale de profil LMA.
Programul de cercetare elaborat îl continuă pe acela al specializării universitare europene LEA (Langues étrangères Appliquées), respectă principiile Cartei ANLEA la care LMA a aderat (2005) şi are la bază articularea componentei lingvistice în jurul unui program de studii şi cercetări cu caracter teoretic şi practic interdisciplinar: studiul aprofundat al limbilor străine, lingvistică aplicată, gramatică normativă, lexicologie, tipologia discursurilor, retorică, traducere generală şi specializată, studii culturale, mediere lingvistică şi culturală, tehnici de comunicare profesională multilingvă, asociate unui larg pachet de discipline de specialitate reprezentând domeniile de aplicaţie ale profilului: informatică, multimedia, tehnica documentării/informării, economie, gestiune, marketing, comerţ internaţional, drept public şi privat, relaţii cu publicul, contabilitate.
Din punct de vedere cognitiv CIL/LMA îşi asumă şi promovează astfel, la nivel de specialişti, un scop de cunoaştere interdisciplinară bine definit în serviciul comunicării şi al medierii lingvistice plurilingve de înalt nivel, încadrându-se prin programul său în preocupările şi tendinţele în domeniu pe plan mondial, promovând în acelaşi timp, politica Comisiei Europene şi a Parlamentului European referitoare la multilingvism şi importanţa acordată studiului şi cercetării în domeniu, politică expusă în Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, 25 nov. 2005. Programul de cercetare CIL/LMA continuă preocupările Şcolii franceze de LEA (Langues étrangères Appliquées),  fiind prima Şcoală de acest fel din România şi din Europa Centrală şi de Est.
Încadrarea programului în preocupările şi tendinţele în domeniu pe plan mondial rezultă din tematicile proiectelor şi afilierilor internaţionale de tip consoţiu, reţea de cercetare, parteneriat multiplu. O sumară trecere în revistă a proiectelor naţionale şi internaţionale aflate în derulare la CIL/LMA evidenţiază faptul că acestea deservesc eminamente domeniul de studii şi cercetări aferente specializării universitare proprii:

  • PROMULTILINGVAComunicare profesională multilingvă prin simulare globală (director conf. dr. Mihaela Toader) grant CNCSIS. Director de grant – Conf. dr. Mihaela Toader.
  • PRO-MULTILINGUA – proiect de transfer de inovaţie şi cercetare internaţională în domeniul comunicării internaţionale plurilingve.  În parteneriat cu Universitatea din Hasselt, Belgia, Universitatea din Viena, Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Persoană de contact şi Director de grant – Conf. dr. Mihaela Toader.
  • GRANTS FOR TRAINING IN CONFERENCE INTERPRETING 2005/2006/2007/2009 DG for Interpretation (European Commission) and Directorate for Interpretation (European Parliament). Persoană de contact şi Director de program pentru Cluj – Lect dr. Izabella Badiu. Parteneriat în SISTEM INFORMATIC PENTRU ANALIZA SINTAGMATICĂ A  TEXTELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ. FUNDAMENTARE TEORETICĂ ŞI IMPLEMENTARE, SIASTRO (director – conf. dr. Emma Morita). Proiect CEEX în domeniul industriilor limbii coordonat de Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere (cu participanţi din catedrele de Lingvistică Teoretică, LMA).
  • PROIECT DE COOPERARE ÎN DOMENIUL PLURILINGVISMULUI, AL DIVERSITĂŢII CULTURALE ŞI AL RELAŢIILOR PUBLICE, Cooperare bilaterală UBB – Division economique/Haute ecole Albert Jacquard de Namur Belgique/ partener. Persoană de contact şi Director de grant – Conf. dr. Mihaela Toader. Proiect în domeniul industriilor limbii (dicţionar de relaţii publice)
  • ALLIANCE – Applied Languages and Learner Independence at Abai National Pedagogical University Centre of European Languages, 308282 EURO, TEMPUS SJEP, LINGVISTICA , Modern Languages/MILANO / ABAY – Almaty (KZ)/ LOUVAIN – Louvain (BE)/UTRECHT – Utrecht (NL)/ partener, Bruxelles (BE)/ partener, UBB Cluj (RO). Persoană de contact şi Director de program pentru România – Conf. dr. Mihaela Toader.
  • GRANT DOTARE LABORATOR MULTIFUNCŢIONAL: mediatecă/multimedia. Director de grant – Conf. dr. Mihaela Toader
  • LANQUA: Language Network for Quality Assurance http://www.lanqua.eu/ , University of Southampton (UK). Persoană de contact şi Coordonatorul subproiectului european nr. 3 – Conf. dr. Anca Greere.
  • MULTICOM:133996-LLP-1-2007-1-FR-ERASMUS-ECDSP. Director de program pentru România – Prof. dr. Ştefan Olteanu. Persoane de contact: prof. Ştefan Olteanu pentru Catedra de limba şi literatura engleză şi conf. dr. Mihaela Toader pentru LMA.
  • Lifelong Learning/MERIDIUM: 143513-2008-IT-KA2-KA2NW: Multilingualism in Europe as a Resource for Immigration and Dialogue Initiative among Universities of Mediterranean) – Coordonator: Universita per Stranieri din Perugia, Italia. Coordonator pentru Cluj şi persoană de contact – conf. dr. Mihaela Toader.

Organizarea CIL/LMA se structurează în jurul axelor ce definesc direcţiile de studii şi cercetări plurilingve şi interdisciplinare ale domeniului propriu. Echipa de specialişti a catedrei de Limbi Moderne Aplicate, având în frunte timp de 13 ani pe chiar fondatoarea primei Şcoli româneşti de LMA, Rodica Baconsky, iar din 2003 pe Mihaela Toader, a promovat încă de la începuturile existenţei sale o politică de cercetare integratoare, suplă şi deschisă care a permis secţiei să impună standarde superioare atât în domeniul formării profesionale, cât şi în acela al cercetării de profil.
Astfel că, din punct de vedere interactiv CIL/LMA este o comunitate ştiinţifică mică, în care fondatoarea Şcolii româneşti LMA a creat cu ajutorul primilor săi colegi şi discipoli un nucleu de cercetare interdisciplinară şi plurilingvă cu înalte competenţe în domeniile de aplicaţie şi cu domenii de excelenţă proprie în cel puţin două sau trei limbi străine. Şi în privinţa interpretariatului de conferinţă, Şcoala LMA de la Cluj condusă de Izabella Badiu a atins deja excelenţa, situându-se astăzi în rândul elitelor europene membre ale Consorţiului EMCI  (European Masters in Conference Interpreting). Echipa CIL/LMA este omogenă, dispunând în acest moment de specialişti care acoperă toate ariile de interes ale cercetării LMA atât din punct de vedere teoretic, cât şi metodologic.
Managementul CIL/LMA  privilegiază cercetarea de echipă şi valorificarea acesteia: lingvistică aplicată, industriile limbii (traductologie, traducere generală şi traducere specializată, terminologie, terminografie, localizare, subtitrare, interpetariat de conferinţă), comunicare profesională multilingvă, mediere lingvistică şi culturală de întreprindere; asigură transfer tehnologic şi cognitiv de specialitate (lingvistică aplicată, industriile limbii, comunicare profesională multilingvă) şi training /formare continuă şi expertiză în domeniile proprii de competenţă (lingvistică aplicată, industriile limbii, comunicare profesională multilingvă); propune cultivarea talentelor şi a capacităţii de cercetare a studenţilor în programe de excelenţă care presupun un tutorat de cercetare cu contract pentru cei mai dotaţi dintre studenţi.

 

Școala de Studii Scandinave

Director: prof. dr. Sanda Tomescu Baciu

1. Program de cercetare

Programele de cercetare  s-au conturat în cadrul Programului de limbă şi literatură norvegiană fondat în 1991 de Sanda Tomescu Baciu la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, în premieră în România. Fondatoarea programului a  absolvit studiile universitare atît la Universitatatea Babeş-Bolyai din Cluj, cît şi la Universitatea din Oslo, Institutul Nordic.
Programul de cercetare în domeniul studiilor scandinave reprezintă o iniţiativă nouă la nivel universitar românesc, avînd ca scop cunoaşterea limbilor, literaturilor şi culturilor scandinave şi a raportului intercultural româno-scandinav. Lucrările publicate în acest domeniu de colectivul format în cadrul Catedrei de limbi şi literaturi scandinave (fondată în 2001) reprezintă rezultatul unei activităţi susţinute şi constante.
Programul de cercetare funcţioneză în cadrul unei structuri organizate repezentată de Catedra de limbi şi literaturi scandinave şi se axează pe mai multe linii convergente, cu aplicabilitate practică şi cu  accent pe fenomenul intercultural româno-scandinav.

Teme de cercetare:

  • Literatură norvegiană. Mitologie nordică. Studii ibseniene, cu publicaţii în  străinătate (Norvegia, Italia, Austria, Marea Britanie, Germania).
  • Manuale
  • Lexicografie şi lingvistică scandinavă
  • Studiul comparativ al literaturilor scandinave.
  • Aspecte interculturale româno-scandinave
  • Receptarea literaturilor scandinave în România. Traduceri.

2. Structură organizatorică

Colectivul de cercetare este îndrumat de conf. dr. Sanda Tomescu Baciu, fondatoarea specializarii limba şi literatura norvegiană la Universitatea Babeş-Bolyai în anul 1991, în jurul căreia au fost create Biblioteca de studii nordice (secţiunea scandinavă), în 1997 şi Catedra de limbi şi literaturi scandinave,  în anul 2001.
Membrii aderenţi au fost formaţi de promotoarea programului de norvegiană în cadrul specializării limba şi literatura norvegiană, dar şi ulterior în calitate de membri ai colectivului Catedrei de limbi şi literaturi scandinave.
Fondatoarea programului a  extins din 1997 sfera didactică şi de cercetare spre ansamblul culturilor scandinave, prin introducerea unor cursuri de limbă şi literatură suedeză / daneză (în regim opţional).
Membrii colectivului de cercetare organizaţi în cadrul Catedrei de limbi şi literaturi scandinave sînt, prin urmare, absolvenţi ai secţiei de limbă şi literatură norvegiană a Universităţii Babeş-Bolyai, singura din România, unde exista această specializare nivel licenţă, şi unde funcţionează o Bibliotecă de studii nordice (din 1997) cu 4000 de volume în limbile norvegiană, suedeză, daneză. Fondurile de carte au fost obţinute de fondatoarea proiectului prin sponsorizări şi donaţii oferite de Norvegia şi celelalte ţări scandinave.

Școala de Pragmatică

Director : prof. dr. Ştefan Oltean

Manager : Prof. dr. Liana Pop

Programul de cercetare al Şcolii de pragmatică este parte integrantă a programului Institutului de pragmatici ale comunicării, care şi-a propus iniţierea unei cooperări largi între cercetători cadre didactice din Universitatea « Babeş-Bolyai » şi dintre parteneri ai acesteia, din ţară şi din străinătate, cu intenţia de a reuni competenţe din specializări conexe, care se întâlnesc pe domeniul pragmaticii comunicării în general.
Programul cuprinde mai multe arii de cercetare, pe de o parte dinspre cele practice înspre cele teoretice, iar pe de alta dinspre cele lingvistice înspre cele sociolingvistice sau filosofice.

Arii de cercetare şi formare:

I. Practici de comunicare: Comunicarea monolingvă şi multilingvă; Comunicarea didactică şi ştiinţifică; Cercetări în domeniul analizei discursului: presă, discurs politic; Pragmatica limbii vorbite; Pragmatica limbajului pe Internet: limbajul tinerilor pe forumuri

II. Studii teoretice de pragmatică

A.  Filosofie şi pragmatică

B.  Pragmatica limbajului: Pragmatica diacronică şi comparată; Acte de limbaj  şi macropragmatică; Teorii cognitive cu implicaţii pragmatice, semantice şi sintactice

C.  Teorii sociolingvistice: Competenţa comunicativă în contextul dezvoltării tehnologiei în comunicare; Limbaj şi identitate; Biografii lingvistice

III. Studii de bază: 1. Constituire de corpusuri pentru cercetare şi instalarea acestora pe o platformă de acces  electronică; 2.   Elaborarea unei bibliografii în domeniul pragmaticii limbajului; 3. Elaborarea unui dicţionar de terminologie pragmatică; 4. Istoricul studiilor germane de prag­matică.
Pentru realizarea programului, Institutul a angajat şi va angaja permanent activităţi integrate cu unităţi de cercetare locale şi din străinătate, deocamdată : Grupul de Lingvistică şi Semiotică, Centrul Alpha, Centrul de Industrii ale Limbii, Institutul Limbii Române ca Limbă Europeană, Catedra de Lingvistică generală de la Universitatea din Geneva, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea din Lausanne etc.
În ceea ce priveşte Practicile de comunicare, priorităţile au fost stabilite pe proiecte didactice şi multilingve în curs, trei externe, iniţiate sub egida Consiliului European al Limbilor (DYLAN – Proiect FP6, MOLAN, MULTICOM), al patrulea, un grant naţional CNCSIS (1365), care este în faza finală şi a elaborat materiale didactice pentru 5 limbi, pentru studenţii universităţilor din ţară şi pentru străini care doresc să se integreze în societatea/piaţa muncii româneşti. Tot în sfera practicilor comunicative IPC include proiectele şcolilor masterale şi doctorale, care privesc limba vorbită, limbajul tinerilor pe forumuri, limbajul politic şi mass-media, sau specificul vorbirii la români. Unele dintre aceste studii sunt deja materializate în volume-atelier editate în cadrul unor cursuri practice de educare a comunicării ştiinţifice şi de elaborare a lucrărilor ştiinţifice, altele au fost sau vor fi comunicate în cadrul Grupului de Lingvistică şi Semiotică la Facultatea de Litere sau la Sesiunile de comunicări ale studenţilor masteranzi şi doctoranzi. Un program doctoral de perspectivă stă în atenţia membrilor institutului, care se va adresa doctoranzilor din sfera literelor, a filosofiei, a comunicării politice şi mass-media.
În domeniul studiilor teoretice, institutul se orientează înspre teorii filosofice şi lingvistice ale pragmaticii / ale comunicării (macropragmatica) ; teorii recente sau conexe, cum ar fi : aspecte mai noi ale pragmaticii lingvistice (pragmatica diacronică şi comparată, pragmatizarea, metapragmatica); teorii cognitive cu implicaţii pragmatice, semantice şi sintactice; teorii sociolingvistice (competenţa comunicativă în contextul dezvoltării tehnologiei în comunicare, limbajul şi negocierea identitătii socioculturale, limbajul tinerilor, biografii lingvistice etc.).
Între studiile de cercetare fundamentală pe care institutul le-a iniţiat în cadrul unui grant PN II se află: elaborarea unei bibliografii de pragmatică românească; elaborarea unui dicţionar român de terminologie pragmatică; constituirea de corpusuri pentru cercetare; istoricul studiilor germane de pragmatică etc. Pentru aceasta, membrii institutului vor colabora interdisciplinar. Este prevăzută instalarea acestora pe o platformă electronică larg accesibilă, având ca specific studiile de pragmatică şi comunicare în general.

Şcoala de Studii literare belgiene

Director: Prof. dr. Rodica Pop

1. Program de cercetare

Programe educaţionale: cotutele doctorale: 6; primirea unor cercetători străini: Dr. Eric C.G. Levéel de la Universitatea din Stellenbosch – Africa de Sud  (sept.-dec. 2009); mobilităţi interfrancofone, conferinţe, comisii de doctorat

Proiecte de cercetare în reţea:

Intergénération : ruptures et continuités, program de cercetare interdisciplinară în reţea lansat de Universitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand pe perioada 2007-2011. (Centrul de Cercetare a Literaturii Moderne şi Contemporane), program la care participă echipa CELBLF; (organizarea colocviului inaugural, mai 2007, Journée doctorale, aprilie 2008, publicaţii comune, participări colocvii, iunie 2007, martie 2009)

La littérature belge francophone dans la presse culturelle roumaine 1990-2010. Répertoire bibliographique. Proiect de cercetare în derulare sub înaltul patronaj al Academiei Regale de Limbă şi Literatură din Belgia. Proiect aprobat de Comisia Mixtă Permanentă (Bruxelles, 23-24 mai 2005) şi înscris în Acordul de Cooperare dintre Guvernul Comunităţii franceze din Belgia şi Guvernul României.

Acest proiect face parte dintr-un  program mai amplu al CELBLF vizând constituirea unei baze de date bibliografice privind receptarea literaturii belgiene în România. Două repertorii bibliografice s-au realizat deja şi au fost publicate :

- Marguerite Yourcenar en Roumanie. Bibliographie chronologique par Mircea Muthu et Rodica Lascu-Pop, in Marguerite Yourcenar – Retour aux sources (Libra-Bucarest, SIEY-Tours, 1998, pp. 209-215) ;

- Répertoire des traductions de la littérature belge de langue française 1990-2000, Cluj, CELBLF, 2000, 16 p.

Obiectivele proiectului:

- depistarea de colecţii de reviste culturale cu difuzare regională şi naţională ;

-identificarea şi repertorierea documentelor literare : articole, traduceri, interviuri, recenzii, note, cronici teatrale, reportaj, editoriale ;

- crearea unei baza de date informatizate (inexistente până în prezent) ;

-evaluarea statistică şi interpretarea rezultatelor ; elaborarea unei hărţi a receptării literaturii belgiene în România;

-accesibilitatea documentaţiei pe Internet şi suport hârtie

Proiectul prezintă un triplu interes : documentar ; cultural ; instituţional.

Écrits d’artistes, proiect de cercetare interdisciplinară în reţea în colaborare cu Universitatea Liberă din Bruxelles (co-tutelă doctorat, participare colocviu, integrare în Grupul de cercetare Écrits d’artistes)

Participare la proiecte culturale şi colaborarea cu: Centrul Cultural Francez,  Teatrul Naţional din Cluj, Muzeul de Artă, Uniunea Scriitorilor -  Filiala Cluj, Societatea culturală Lucian Blaga (Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie atribuit scriitorului belgian Philippe Jones, mai 2006).

Program Master:

Littérature et Civilisation – Dialogue Interculturel dans l’espace francophone.  Obiective: Programul are drept scop iniţierea studenţilor în cercetarea literară, oferindu-se instrumente metodologice (se privilegiază perspectiva interdisciplinarităţii şi a interculturalităţii) şi cunoştinţe specializate în domeniul literaturii şi civilizaţiei franceze, al comparatismului francofon şi al traducerii literare. Programul reprezintă şi o primă etapă în pregătirea tezei de doctorat, studenţii beneficiind de încadrare ştiinţifică şi integrare în echipa de cercetare de pe lângă Centrul de Studii. Programul permite totodată dezvoltarea schimburilor şi mobilităţilor interuniversitare, participarea la proiecte de cercetare în reţea. Competenţele dobândite pot fi valorificate direct în cercetarea universitară; ele pot constitui şi o punte spre formaţii profesionale specializate: învăţământ, activitate de traducere, relaţii publice şi activităţi editoriale.

Cercetarea Interculturală a Literaturilor Central şi Est Europene

Director: Conf. dr. Horvath Andor

Şcoala ştiinţifică a Catedrei de literatură maghiară a înfiinţat în anul 2008 Centrul Intercultural de Cercetare a Literaturilor Central şi Est Europene din Cluj care îşi asumă un rol de relansare a studiilor literare şi istorico-literare din prisma noilor metodologii contextuale (abordări antropologice ale fenomenelor şi practicilor literare, studii literare de media, sociologia artelor şi a literaturii, istoria socială a literaturii, istoria culturală a literaturii). Obiectivul strategic principal al şcolii este, pe de o parte, promovarea dialogului ştiinţific în acest spaţiu, pe de altă parte integrarea mai productivă a rezultatelor acestor cercetări în circuitul valorilor ştiinţifice europene.

Şcoala îşi propune:

  1. dezvoltarea şi diseminarea cercetării metodologice interdisciplinare şi interculturale privind literaturile Europei Centrale şi de Est, concentrându-se cu precădere asupra metodelor care pun în discuţie statutul şi proiecţiile specifice referitoare la aceste literaturi şi tradiţii literare;
  2. dezvoltarea cercetării axate pe tradiţiile interculturale literare din Europa Centrală şi de Est, atât înainte de modernitate cât şi în epoca modernă. Programele de cercetare sunt concepute ca teme de studiu de grup (la care vor participa cadre didactice, cercetători şi studenţi) finanţate prin granturi şi sponsorizări. Cercetările se vor finaliza cu studii, cărţi, baze de date convenţionale şi digitale. În acest sens şcoala îşi propune să iniţieze unele proiecte comune cu marile centre de studii literare şi istorice internaţionale a căror preocupare principală este studierea culturilor şi literaturilor Europei Centrale şi de Est (Országos Széchenyi Könyvtár – Budapesta, Academia Ungară de Ştiinţe, Academia Română, Institutul a Treia Europă, UCL: SSEES, Institut für Donauschwabische Studien, Centrul de Cercetare al Monarhiei Austro-Ungare, Herzog August Bibliothek din Wolfenbüttel – Germania, Pasts Inc.: Central European University, Russian and East European Institute: Indiana University, University of Groeningen, Utrecht University etc.). Aceste legături se vor materializa ca părţi integrante ale proiectelor de cercetare lansate de şcoală. Şcoala va facilita schimburile academice şi ştiinţifice de profesori şi cercetători din ţară şi din străinătate (deplasări, contacte, achiziţii de carte şi alte mijloace etc.);
  3. editarea revistei Eastern and Central European Literatures în limba engleză;
  4. organizarea de colocvii şi simpozioane naţionale şi internaţionale;
  5. editarea şi digitalizarea surselor multiculturale şi interconfesionale aflate în bibliotecile şi arhivele din România;
  6. dezvoltarea unui proiect amplu de traducere a literaturii de specialitate româno-maghiară şi maghiaro-română în vederea consolidării şi instituţionalizării relaţiilor culturale româno-maghiare. Acest proiect se va materializa într-o valoroasă colecţie de carte;
  7. dezvoltarea unui proiect amplu de traducere a literaturii de specialitate din limbile europene  în vederea unei diseminări mai bune a analizei şi istoriografiei literare referitoare la tradiţiile şi practicile literare ale Europei Centrale şi de Est. Proiectul va avea ca rezultat o colecţie de carte;
  8. crearea unei serii de cursuri transversale la nivelul universităţii care să îi familiarizeze pe studenţii tuturor facultăţilor cu metodologiile multidisciplinare ale practicilor şi tradiţiilor literaturilor Central şi Est-Europene;
  9. crearea unui website care va cuprinde activităţile desfăşurate prin programele şcolii şi va stoca informaţiile rezultate din cercetare, punându-le la dispoziţia internauţilor. De asemenea, el va face legăturile şi trimiterile la website-urile partenerilor şcolii;
  10. activitatea de cercetare se îmbină cu activităţile de predare şi de publicare, în vederea răspândirii cât mai largi a rezultatelor cercetărilor;
  11. şcoala este deschisă tuturor iniţiativelor care vin în sensul preocupărilor domeniului, fiind dispusă să deschidă noi programe şi activităţi propuse de membrii săi sau de cercetători din afara sa.

Structură organizatorică

Şcoala ştiinţifică a Catedrei de literatură maghiară a înfiinţat în anul 2008 Centrul Intercultural de Cercetare a Literaturilor Central şi Est Europene din Cluj
Activitatea Centrului Intercultural de Cercetare a Literaturilor Central si Est Europene din Cluj / Közép- és Kelet-Európai Irodalmak Interkulturális Kutatóközpontja – Kolozsvár / Intercultural Research Centre for the Eastern and Central European Literatures – Cluj se desfăşoară în cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. El are sediul în clădirea Facultăţii de Litere, strada Horea, nr.31.
Centrul Intercultural de Cercetare al Literaturilor Central şi Est Europene din Cluj funcţionează în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere pe principiul autofinanţării constituindu-se pe baza liberului consimţământ având caracter independent din punct de vedere economic, şi este deschis tuturor propunerilor care corespund profilului său.

Centrul Interkulturali-THÉ

Director: prof. univ. dr. EGYED Emese

Program de cercetare

Preocupările mondiale pentru recuperarea consideraţiei societătii privind valorile culturale inclusiv morale care în loc de distrugereacestora, elaboraza tehnici pozitive: apără, oferă, dezvoltă, creează; care vizează formarea persoanelor echilibrate si active in societate si caută forme ale activităti colective ne sugereza o viziune nouă despre cercetarea stiintifică în domeniul umanistic.   Consideram că abordarea stiintifica si artistica permite o mai bună cunoastere a fenomenului cultural si că existenta bibliotecilor, arhivelor, muzeelor, teatrelor, institutiilor de invatamint, cercetare si creatie artistica la Cluj, diversitatea culturala din Romania si din Europa; precum si potentialul stiintific si spiritul de initiativa  reprezentat de membrii echipei de cercetare permit interpretări originale si convingatoare a relatiilor dintre diferite elemente ale culturii privite in timp si spatiu si o mai buna cunoastere a functionarii societatii moderne.
Studierea limbilor, literaturii si culturii privite ca traditie, creatie si comunicare permanenta permite conturarea elementelor de contact si reciprocitate dar si cele de delimitare interna a formelor si sensurilor. Prin cercetări de bază (creare de baze de date, bibliografii, serii de texte sau forme anlogice) se realizeaza paradigme propice realizării sintezelor. Prin abordarea interculturală se scot la iveală posibile tendinţe ale formării traditiei lingvistice, evenimentelor publice sau imaginii „celuilalt”. Programul continua investigatiile stiinţifice de ordin lingvistic si literar ale profesorilor Szabó T. Attila, Szabó Zoltán si cele ale savantului Ferenczi Zoltán (studii fiolologice si referuitoare la cultul personalitőáii culturale, istoria teatrului, creatia teatrală).

I. Studii lingvistice-poetice:

Lexicografie, studierea dictionarelor mono- si plurilingve, studii de terminologie si istorie a limbii program concret: pregatirea unei mese rotunde lexicografice (aprilie 2009), droiect de anvergura: studiu monografic al operelor lexicografice din fondul documentar BCU si Biblioteca Academiei Cluj dictionarelor
Traducerile: aspecte teoretice si aspectele traducerii in literatura si teatru
Cercetari privnd statutul limbilor űn Europa űn context cultural şi politic

II Studii literare, culturale

Filologia noua: prelucrarea sistematica a lecturilor scriitorului Ottlik Géza (2008-2009: digitizarea volumelor cu dedicatie
Proiectul Aranka: digitalizarea fondului Aranka (2008: scrisorile catre Teleki Imre)
Proiectul Bod
Studiul volumului Kősziklán épített ház ostroma (variante, abordare interconfesionala)
Proiectul „motivika”
Faust-Fortunatus: oct-noiembrie 2008 (Eger, Cluj)

III. Studiul teatrului european sub aspect intercultural

Studiul receptarii literaturii universale (opere dramatice)
Jephte (ian 2009)
Organizarea conferintei: (Dráma) szövegek metamorfózisa. Kontaktustörténetek  Les métamorphoses du texte (dramatique) Une histoire des contacts 4-7 iunie 2009
Proiect de publicare de studii despre adaptarea pragmatică
Publicarea anuarului Centrului Interkulturali-THÉ

Școala științifică de etnologie și antropologie maghiară

Director: prof. dr. Keszeg Vilmos

Scurt istoric 

Începuturile predării etnologiei în limba maghiară la universitetea din Cluj se datează din anul 1898, odată cu numirea lui Herrmann Antal (1851–1926) în funcţie de profesor  al etnologiei. Cursurile anunţate conţineau prelegeri referitoare la folclorul şi modul de viaţă al românilor, rromilor, armenilor şi saşilor din Transilvania. Herrmann Antal a fost iniţiatorul revistei Ethnologische Mittheilungen aus Ungarn, unul dintre fondatorii Asociaţiei Maghiare de Etnologie.
În anul 1919 această catedră s–a mutat la Szeged. Între anii 1940–1948 la universitatea clujeană a funcţionat din nou specializarea de etnologie, cu profesori renumiţi ca Viski Károly, Gunda Béla, K. Kovács László. Între anii 1943–1947 catedra a publicat colecţia de studii Erdélyi Néprajzi Tanulmányok. După desfiinţarea specializării de etnologie (1947), în cadrul diferitelor catedre Kós Károly şi Nagy Jenő au condus cursuri de etnografie, iar  Faragó József şi Antal Árpád cursuri de folclor.
În cadrul Faculţăţii de Litere, specializarea de etnologie în limba maghiară a fost reînfiinţată în anul 1990, din iniţiativa profesorului Péntek János. Între anii 1990–2000, specializarea a avut statut de specializare B, între anii 2000–2003 statut de specializare A. În prezent, specializarea are şi forma de monospecializare. Începând din anul universitar 2002–2003, colectivul de profesori al acestei specializări au iniţiat Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară.

Domenii de cercetare

Cultura populară religioasă. Viaţa religioasă a unui individ (cunoştinţe, obiceiuri, obiecte, organizaţii etc. religioase) Conducătorii vieţii religioase (prezentarea activităţii unui specialist) Microsocietăţi în viaţa unui sat/oraş (pe baza cercetărilor pe teren) Apariţia sectelor în comunităţile religioase ale bisericilor istorice (pe baza cercetărilor pe teren) Rugăciunile arhaice populare ale unei regiuni (localităţi) Modelul semantic şi simbolurile unei mitologii populare (pe baza cercetării pe teren) Simbolurile în textele populare (basme, proverbe, ghicitoare, cântece religioase,cântece rituale, cântece populare, mituri contemporane). Coordonator: conf. dr. Tánczos Vilmos.
Tánczos Vilmos este etnolog. A absolvit cursurile Universităţii Babes-Bolyai, în anul 1983. În prezent este conferenţiar universitar la Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară, Facultatea de Litere, UBB.  A obţinut titlul de doctor în anul 1999. A efectuat cercetări în domeniul religiei populare. Este cercetător recunoscut în domeniul arhetipurilor, a culturii religioase. Este membru în următoarele asociaţii: 1990 – membru în Asociaţia Etnografică “Kriza János” (Cluj‑Napoca; vicepreşedintele asociatiei în anii 1997–2002), 1990 – membru în Societatea Muzeului Ardelean (Cluj‑Napoca – membru în consiliul de conducere al asociaţiei din anul 1997), 1999  – membru corespondent din străinătate în Asociatia Etnografică Ungară (Magyar Néprajzi Társaság) din Budapesta. Premiu : Consiliul Cercetării Ştiinţifice al Universităţii „Babeş–Bolyai” acordă Premiul Universităţii „Babeş–Bolyai” pe anul 2002 pentru lucrarea „Nyiss kaput, angyal! Moldvai csángó népi imádságok. Archetipikus szimbolizáció és élettér”
Cercetările studenţilor coordonate de domnul Tánczos Vilmos au fost publicate în volumul Képek a folklórban. Tanulmányok az archetipikus szimbolizáció köréből (Kriza Könyvek, 22.), Kolozsvár, 2004.

Publicaţii  semnificative :

a.Gyöngyökkel gyökereztél. Gyimesi és moldvai archaikus imádságok. Csíkszereda, Pro‑Print Kiadó, Krónika Könyvek, 1995. 310. p. (ed. 2.: 1996.)
b.Keletnek megnyílt kapuja. Néprajzi esszék. Kolozsvár, KOM‑Press Korunk Baráti Társaság, Ariadné Könyvek, 1996. 264. p. (ed. 2.: Csíkszereda, Pro‑Print Kiadó, Krónika Könyvek, 2000. 263. p.)
c.Csapdosó angyal. Moldvai archaikus imádságok és életterük. Csíkszereda, Pro‑Print Kiadó, Krónika Könyvek, 1999. 371. p.
d. Aufgetan ist das Tor des Ostens. Volkskundliche Essays und Aufsätze. Csíkszereda, Pro‑Print, 1999. 303. p.
e. Eleven ostya, szép virág. A moldvai csángó népi imák képei. Csíkszereda, Pro‑Print Kiadó, Krónika Könyvek, 2000. 431. p.
f. Nyiss kaput, angyal! Moldvai csángó népi imádságok. Archetipikus szimbolizáció és élettér. Budapest, Püski Kiadó, 2001. 320. p.
g. Folklórszimbólumok. Egyetemi jegyzet (Curs universitar). Kolozsvár, KJNT–BBTE Magyar Néprajz és Kulturális Antropológia Tanszék, 2006. 344. p.

Obiect şi mesaj. Alternative contemporane în agricultură. Obiectul ca simbol. Motive şi semnificaţii în diferite specii de folclor. Jocuri, jucării şi jucători. Alimentaţia rituală. Funcţiile şi semnificaţiile portului. Coordonator: conf. dr. Gazda Klára.
Gazda Klára este etnograf. S-a născut în anul 1944. A absolvit studiile universitare la Universitatea Babes-Bolyai. A obţinut titlul de doctor la Universitatea Eötvös Loran din Budapesta. A fost iniţiatorul cercetărilor semiotice ale portului popular maghiar. A elaborat o monografia asupra cultura copiilor, care a rămas singura prelucrare în acest domeniu. Este membră a următoarelor asociaţii:  Societatea Muzeului Ardelean,  Asociaţia Etnografică “Kriza János” (membru fondator, membru de conducere); membru corespondent, membru de onoare al Societăţii Etnografice Maghiare (Budapesta),  Societatea  Etnografică Maghiară  Györffy István, Asociaţia Maghiară de Filologie,  Asociaţia Maghiară de Jocuri Kiss Áron, Academia Stiinţifică Maghiară, Colegiul Colectiv al Cercetătorilor de Peste Hotare, Societatea Maghiară de Semiotică. Premii obţinute : Premiul pentru Libertatea Culturii, 1991 (de la Inspectoratul pentru Cultură al jud. Covasna),  Diploma de Onoare şi Premiu al Asociaţiei Maghiare de Jocuri Kiss Áron 1996,  Premiul „Bányai János“ al Societăţii de Cultură Maghiară din Transilvania, Pagină de memorie a Institutului de Etnografie al Universităţii Eötvös Loránd, Placa comemorativă a Asociaţiei Etnografice Györffy István.

Texte şi contexte. 1.Contextele şi funcţiile unui tip de text popular. 2. Funcţiile şi contextele povestitului. 3. Texte rituale în contextul unui eveniment (înmormântare, revedere etc.). 4. Analiza structurii şi funcţiilor unei arhive familiale. 5. Funcţiile textelor scrise în cultura populară. 7. Reprezentarea narativă a evenimentelor.8. Redactarea istoriei vieţii. Jurnale, însemnări, scrisori, oral history. Coordonator: prof. Dr. Keszeg Vilmos.
Pozsony Ferenc este etnolog. Născut la 16.04.1955. A absolvit cursurile Universităţii Babeş-Bolyai în anul 1981. A obţinut titlul de doctor în anul 1997. Este profesor universitar la Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară. A efectuat cercetări în domeniul obiceiurilor populare, a relaţiilor şi vieţii sociale. A iniţiat şi a condus proiecte internaţionale referitoare la cultura şi societatea ceangăilor din Moldova. Este membru al următoarelor asociaţii: Asociaţia Etnografică Kriza János (Cluj), Societatea Maghiară de Etnografie (Budapesta), Societatea Muzeului Ardelean (Cluj), Arbeitkreis für Siebenbürgische Landeskunde (Gundelsheim), Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (Bucureşti), Asociaţia Internaţională de Filologie Maghiară (Budapesta). Domnul Pozsony Ferenc a obţinut următoarele premii: Premiul Jankó János Díj, Societatea Maghiara de Etnografie, Budapesta 1989, Premiul Membru Onorific Extern, Societatea Maghiara de Etnografie, Budapesta, 1997, Premiul Bányai János Díj, Asociatia Culturala Maghiara din Ardeal, Cluj, 1998, Premiul Györffy István Díj, Societatea Maghiara de Etnografie, Budapesta, 2002, Premiul Csángó Kultúráért Díj, Ministerul Patrimoniului Cultural National Maghiar, Budapesta, 2004. Studiile studenţilor şi doctoranzilor coordonaţi de domnul Pozsony Ferenc au fost publicate în cca 15 volume.

Comunicaţie nonverbală. 1. Teoria dansului. 2. Filme documentare. 3. Etnicitate, Romi. Coordonator : lect. dr. Könczei Csilla.
Könczei Csilla este antropolog. Absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai. A redactat o monografie asupra dansurile populare. Are o activitate ănsemnată în domeniul filmelor antropologice şi cele documentare. Premii obţinute: 1994 – Premiul “Martin György” – Premiul ştiinţific a Asociaţiei Martin György pentru studiul Borica,  1995 – Premiul III. – “Internationaler Videokunstpreis” (Festival de artă video internaţional – Karlsruhe, Germania) pentru filmul An Abstract Knowledge, 1993 – Premiul de regie – “Ostranenie” (Festival internaţional de filme şi video – Dessau) pentru filmul An Abstract Knowledge, 1994 – Premiul special a Fundaţiei „Minden Nap Történelem” (Fiecare zi e istorie) – “AlterNative” (Festival internaţional de filme şi video, Tg. Mureş, România) pentru filmul Noi suntem ai nimănui.

Antropologia artei. 1. Imagine, naraţiune, antropologie vizuală. 2. Cultura memoriei. 3. Antropologia teatrului. Coordonator: lect. Dr. Szikszai Mária.
Publicaţii semnificative:
Mitologie şi cultură. 1. Imaginea preotului în mitologie. 2. Structură şi reprezentare verbală în mitologia populară. 3. Medicină populară.. Coordonator: asist. drd. Czégényi Dóra.
Societate şi producţie.  Coordonator: asist. dr. Szabó Árpád Töhötöm.